Bella

Capitolul 5

Isabella pov.

Marți, miercuri și joi au trecut repede. Am avut destul de mult de lucru. Cu Derek nu mai mai întâlnit. În schimb, Robert e încă aici. A participat și la câteva operații de a mele, dar asta nu m-a împiedicat să îmi fac treaba cum știu eu mai bine. Am trecut peste el. Am trecut peste tot. Trebuie să fiu puternică. Acum sunt în birou. Caut un dosar și nu-l găsesc. Mă gândesc unde l-am lăsat. Îmi amintesc că ultima dată când m-am uitat peste el a fost acasă la mama și la tata. Deci cred că acolo e.
Decid să o sun pe mama.
- Alo, mama?
- Da puiule.
- Te rog du-te până în camera mea și vezi dacă pe birou nu am vreun dosar roșu.
- Bine merg acum.spune și o aduc cum urcă scările.
- L-am găsit e aici.spune mama.
- Bine. Nu mi-l poți aduce?
- O să văd ce pot face.
- Mersi mămico.
Închid telefonul și merg să-mi iau un sandviș de jos de la restaurantul spitalului.
După ce am mâncat merg să iau liftul spre birou meu. Nu ajung la lift că aud cum mă strigă cineva.
- Bella.strigă Derek și se apropie de mine.
- Ți-am spus nu-mi mai spune Bella.spun eu când a ajuns lângă mine.
- Bună și ție Bella.
- Bună. De ce ești aici?
- Ți-am adus dosarul pe care l-ai uitat acasă.spune și-mi dă dosarul pe care eu nu-l văzusem până acum.
- Mersi.
- Și chiar trebuie să-l operezi pe bietul copil?mă întreabă el. Cred că a citit dosarul.
- Ai citit dosarul?
- Am tras puțin cu ochiul.
- Da trebuie să-l operez.
- Isa!se aude o altă voce. Marcus, copilul pe care trebuie să-l operez azi, vine spre noi.
- Bună Marcus.spun și îl iau în brațe.
- Bună Isa. Mă strânge tare.
Marcus e un copil de 6 ani. A fost diagnosticat cu cancer la stomac. Azi are programată operația.
- Isa, cine e el? E iubitul tău?mă întreabă Marcus arătând spre
Derek. Îmi vine să râd. Râsul meu e întrerupt de vocea lui Derek.
- Da, eu sunt Derek, iubitul Isabellei.mie îmi piere râsul și îi dau o uitătură lui Derek venită din fundul iadului.
- Sunteți frumoși împreună.spune Marcus după ce l-am lăsat jos din brațe și după ce ne-a privit.
- Mulțumim.spune Derek și mie îmi vine să-l strâng de gât.
- Dar când o să aveți un bebeluș cu care să mă joc?când aud ce spune copilul îmi vine să intru în pământ și să nu mă mai vadă nimeni.
- Încurând.spune Derek și mie îmi vine să iau bisturiul și să-l disec ca pe broaște.
- Yei. Sper să semene cu Isabella fiindcă tu ești pictat prea mult.spune și eu nu mai pot de râs.
- Bine puștiu. Și eu vreau să semene cu Isabella fiindcă Isabella e frumoasă.spune și eu mă opresc din râs și simt că obraji îmi ard.
- Așai Isabella e frumoasă. Acum trebuie să plec fiindcă mă așteaptă mama. Pa Isabella, ne vedem la operatie. Pa Derek, ai grijă de Isa.
- Bine, pa puștiule.spune Derek și copilul pleacă.
Rămânem noi doi. Văd pe Robert că se apropie de noi.
- Bună Isabella.
- Bună Robert.spun eu încruntată.
- El cine e? spune și arată spre Derek care doar îl privește încruntat. Deodată îmi vine o idee.
- El e Derek, iubitul meu. Mă surprind singură de cele spuse  și Derek doar zâmbește spre Robert ,iar Robert pare uimit.
- Ai trecut așa repede peste mine?
- Viața trece. Nu puteam să stau toată viața să te jelesc. Acum dacă ne scuzi noi trebuie să plecăm.spun și fac din nou ceva ce mă surprinde și pe mine.
Îl iau de mână pe Derek și plecăm spre biroul meu.
Intrăm iar eu merg la birou. Derek ocupă scaunul din fața biroului.
- Deci iubito, ce mai faci?mă întreabă el și zâmbește spre mine.
- Nu sunt iubita ta.spun și mă învârt cu scaunul de la birou fiindcă e scaun cu roți.
- Cum să nu fi? Chiar tu ai spus asta.
- Trebuia să o fac. El e Robert fostul meu.spun asta chiar daca nu vroiam. Nu trebuia să-i spun asta. Nu-l pot lăsa să se apropie. Nu pot să am încredere în el. Nu pot să-l las să-mi intre sub piele și apoi să mă distrugă. Nu mai pot suporta asta încă odată. Nu mă pot îndrăgosti de el.
Mă ridic repede în picioare.
- Ieși afară!strig eu repede către el.
- Bella....
Vrea să zică ceva dar pumni mei loviți de birou îl opresc.
- Ieși!strig eu din nou spre el.
El se ridică și înconjoară biroul apoi vine spre mine și mă cuprinde în brațe.
- Lasă-mă.spun și încerc să ies din îmbrățișarea lui dar e de neclintit. Ma strânge mai tare.
- Nu te voi lăsa niciodată.spune și după un timp în care eu mă liniștesc îmi dă drumul.
- Trebuie să plec. Am o operație.spun eu.
- Bella să nu omori pe nimeni.spune și râde.
- Tu ești primul pe listă stai calm că nimeni nu-ți ia locul.spun și apoi ies cu zâmbetul sadic pe față.
Mă pregătesc de operația lui Marcus. O să fie grea dar o să trec  și peste asta. Sunt gata de operație.
Derek pov.
M-a lăsat baltă din nou. Ies și eu din birou și văd cum de peretele de lângă ușă stă tipul acela Robert, fostul Isabellei, tipul acela ce a făcut-o să sufere foarte mult.
- Nu îmi pot da seama ce a văzut Isabella la tine.spune el. Eu nu îl bag în seamă ci doar mă întorc cu spatele spre el vrând să plec, dar vocea lui mă întrerupe.
- Ești doar un infractor. Cine și-ar colora pielea așa ca tine. Îți spun eu doar infractorii.spune iar eu mă întorc extrem de repede spre el și îi dau un pumn direct în față. El cade pe jos și eu spun:
- Măcar eu nu aș face-o să sufere niciodată.spun și plec către parcare unde mi-am lăsat mașina.
Bella a suferit destul. Doar din câteva vorbe mi-am dat seama că Robert e o persoană de 2 bani. Nu a meritat-o pe Bella. Bella nu a meritat să sufere pentru unul ca el.
Acum sunt în drum spre firmă. Cu toate că aveam să merg la lucru, când mama Bellei m-a rugat să-i duc dosarul acela eu am amânat tot. Pentru ea am lăsat tot. Pentru fericirea ei aș face orice.
Ajung la firmă și îmi las mașina în parcare. Intru și salut pe toți câți m-au salutat cu o înclinare a capului. Îl văd pe Alen , prietenul meu cel mai bun, cum vine spre mine.
- Ce faci frate? Cum de ai întârziat?spune el și dă mâna cu mine.
- Am avut puțină treabă.
- Da da, puțină treabă cu o doctoriță care îți dă bătăi de cap.spune și eu sunt uimit.
- De unde ști? mârâi eu spre el.
- Nu uita, am o iubită asistentă la spital și cea mai buna prietenă a fetei care ți-a căzut cu tronc.spune și zâmbește.
-  Nu-i adevărat. Mă urăște. Nu ne plăcem. Suntem doar vecini.
- Spune tu ce vrei dar eu te cunosc.
- Hai pleacă la lucru că avem destul.
- Bine, domnule șef.spune și pleacă râzând.