Bella

Capitolul 34

După ce am terminat mâncarea, am și mâncat, și am făcut curățenie prin toată casa și Bella mi-a făcut multe poze, ne-am hotărât să facem oameni de zăpadă afară. O aștept pe Bella care a mers să-și ia haine mai groase pe ea. E deja ora 17:30. E puțin întuneric afara, dar am becuri.
Eu deja m-am îmbrăcat la baie. Aud cum coboară scările. Mă ridic și o văd. E frumoasă, chiar dacă e înfofolită cu fular și căciulă și o geacă groasă. Și eu sunt îmbrăcat la fel.
- Ești gata de o bătaie cu bulgari?spune ea și zâmbește ștrengar.
- Normal. De-abia aștept să te bat.spun eu și îi zâmbesc la fel de ștrengar.
- Hai să facem un pariu. Dacă te bat, mă lași să te machiez și să-ți colorez părul.spune ea și rânjește malefic.
- Bine. Și dacă eu câștig, te muți la mine după ce ajungem acasă.
Ea fuge după un pom, iar eu îmi fac ca un fel de baricadă din zăpadă. Fac cu repeziciune bulgări, și sunt pregătit să atac prințesa.
- La 3 începem războiul! strigă ea tare.
- Unu, doi, trei!spune și începe să dea cu repeziciune cu bulgării în mine. Are mâini bune.
Deodată se oprește din a da cu bulgări. Sigur a rămas fără ei. Mă ridic și fug spre ea. Nu este atentă la mine. Se străduiește să mai strângă câțiva bulgări. Sar pe ea. Cădem amândoi în zăpadă. Ea e pe burtă. Îi imobilizez mâinile la spate. Râd atât de tare. E frumoasă și așa în zăpadă, cu mine deasupra ei.
- Te predai?întreb eu și un zâmbet ștrengar îmi încolțește pe chip.
- Bine. Gata! Mă predau.spune și eu mai stau puțin pe ea.
- Și îți ți promisiunea. Adică după ce mergem acasă te muți la mine și dormim împreună!spun eu.
- Da. Bine. Derekkkk, ridică-te de pe mine că ești greu! strigă ea la mine. Eu doar râd.
- Știi, chiar îmi place deasupra.mai râd eu puțin de ea.
- Derekk! mârâie ea printre dinți.
- Bine.spun și mă ridic de pe ea. Apoi mă aplec și o ridic și pe ea și o stabilizez pe picioarele ei.
- Esti frumoasă!spun eu și îi asaltez buzele ei roșii de frig cu ale mele. Formam un sărut frumos, așa cum suntem noi împreună. După ce ne desprindem, îi observ roșeața din obraji. O ador! Mă îndrăgostesc mai tare de ea când roșește așa din cauza mea.
- Ce zici dacă facem un om de zăpadă?spune ea cu o față de copil nerăbdător.
- Desigur iubito!spun eu și ne apucăm să facem treabă. După o oră de râsete și de multă zăpadă, suntem însfârșit gata. Am făcut un om de zăpadă mare. Chiar ne-a ieșit. Suntem uzi amândoi.
- Hai în casă pitico sau o să răcești.spun eu și o trag după mine în casă.
- Ba nu. Sunt doctor.spune ea și scoate limba.
- Și ce? Nu ești imuna la boli.spun eu și o iau de după umeri cu un braț și mergem spre casă.
Intram și mergem sa ne schimbam și să facem câte un duș. Am lăsat-o pe ea prima, după am intrat eu. Până am făcut dușul se pare că ea a avut ceva de lucru. În toată casa se simte un miros divin de prăjitură scoasă din cuptor. Am alergat spre bucătărie.
- Stai! Ușor. E ulei pe jos.strigă Bella la mine, dar e prea târziu. Eram deja pe jos. Am simțit o durere fulgerătoare prin glezna de la piciorul stâng. Bella sare repede sa mă ajute.
- Derek! Ce te doare?spune ea îngrijorată.
- Glezna de la piciorul stâng.spun și scrâșnesc când îmi atinge glezna.
Mă ajută să mă ridic și îmi pune un braț după umerii ei ca să mă sprijin de ea. Mergem, eu sărind într-un picior ca o barză, spre canapea. Mă pune jos întins.
- Derek, ai piciorul scrântit. Trebuie să-l pun la loc. Nu o sa ai nevoie de gips și până plecam de aici o să fi ca nou.spune ea și merge să aducă o pungă cu gheață și ceva cremă.
Vine înapoi și se așează pe podea lângă mine. Îmi ia piciorul în mâinile ei fine.
- O să doară.spune ea.
- Mereu doare.spun eu zâmbind ștrengar retrăind momentul în care ne-am întâlnit prima dată.
Ea îmi sucește dintr-o dată piciorul. Am scos un urlet. Nu credeam că chiar așa dintr-o dată o va face.
- Gata.spune ea și îmi zâmbește. Îmi dă cu grijă, cu crema pe picior și apoi pune gheață.
- M-a durut rău! Merit un sărut pentru asta.spun eu și zâmbesc ștrengar arătând cu degetul spre obraz.
- Bine, domnule pacient, dar doar de data asta.spune și vine sa mă sărute pe obraz. Se aplecă și când să își preseze buzele de obrazul meu, îmi întorc capul și o sărut pe buze. Ne desprindem din sărut și ea îmi prinde nasul între degetele ei.
- Ești șiret.spune ea și se duce spre bucătărie să șteargă uleiul și să facă curățenie. După ce termină vine la mine cu o tavă cu prăjituri.
- Uite! Mânca. Și scuze pentru că am vărsat uleiul pe podea.spune ea și îmi pune pe piept o farfurie cu prăjitură cu ciocolată.
- Vino aici!spun eu drăgăstos și mă trag într-o parte ca să încapă lângă mine pe canapea.
- Nu a fost vina ta, prințeso!spun eu și îi strâng mâna în a mea și apoi o duc la buze și o sărut.
- Mâncăm prăjitura și după ce terminam ea zice:
- Hai să mergem la culcare că este deja târziu.spune ea și eu mă uit la ceasul de pe perete. E deja 22:21.
- Bine, dar eu cum o sa urc scările? Nu mai bine dorm pe canapea?întreb eu.
- Nu. O să te ajut sa urci. Oricum o sa se vindece. Ești o persoană puternic așa că până peste trei zile o să fi ca nou.spune ea și eu îi zâmbesc recunoscător.
- Ok.spun eu.
- Acum încearcă să te ridici.spune ea și îmi dă o mână ca ajutor. Mă ridic și pășesc pe picior ușor. Doare puțin, dar rezist. Bella mă ține de braț. Pășim ușor pe scări în sus. Ajungem în camera și mă așez pe pat. Bella trage pătura și eu mă așez mai bine în pat.
Ea merge și stinge becul apoi vine și se așează lângă mine. Trage pătura peste noi și eu o iau mai cu greu în brațe.
- Te mai doare? întreabă ea așezată cu capul pe pieptul meu.
- Nu. Stai calmă Iubito.
- Bine. Noapte buna, Derek! îmi urează ea.
- Noapte bună doctorița mea.spun eu și o sărut pe păr.