ASA TATA, ASA FIU

20

- Serios, draga mea? Il strecori pe tatal meu in discutiile noastre de fiecare data.

- Da. Pentru ca din cauza tatalui tau esti tu acolo! Din cauza tatalui tau, eu nu te strang in brate la ora asta, dupa o dragoste nebuna... De aceea. Deci sa revin: asemanarea dintre voi: amandoi ati pedepsit fete care nu stiu sa iubeasca. Asta stii si tu. El ti-a dat solutia celor patru ani pentru constiinta ta. Dar sa fii sigur ca, daca e asa cum se zice, asa cum a spus politistul ala, fetele ieseau in agonie din apartamentul in care esti tocmai acum, nu era nici o diferenta intre ce simteau ele si ce simteau fetele la care ai ajuns tu. Aceeasi durere. Acelasi chin. Aceeasi inima sfasiata in bucati... Urmarea nici nu mai conteaza. Cine stie cate dintre cele pe care le-a avut tatal tau au luat aceeasi cale cu fetele la care ai ajuns tu... Pentru ca, pentru ele nu a mai contat nimic altceva in afara de faptul ca v-au pierdut pe voi. Pe tine si pe tatal tau. Acelasi final. Pedeapsa. Inima franta de voi doi! Nu stiu cum a fost, de fapt, cu mama ta. Dar esti acolo pentru a afla asta. Mai vrei asemanari?

- Mai ai?

- Da! Cea mai importanta!

- Ia, spune-mi si mie, iubire! Ca eu nu o vad!

- Amandoi sunteti capabili de o iubire nemarginita, dragul meu! Tu ma iubesti pe mine atat de mult... iar el isi iubeste sotia la fel de mult... Am vazut si eu pozele de pe profilul lui... Se uita la ea cu exact aceeasi expresie ca si cea cu care te uiti tu la mine... Nu ma insel. El isi adora sotia... Scuze ca iti spun tocmai tie asta... Stiu ce ti-a spus mama ta. Dar sunt obiectiva, dragul meu... Tatal tau isi adora sotia asa cum ma adori tu pe mine! Si mai vrei sa iti spun ceva? Ceva frumos... O asemanare frumoasa?

- Hai, spune, iubire... Acum ca tot suntem la asta. Ce ai mai descoperit?

- Uitandu-ma pe profilul lui am vazut ca, Edmond, iubire, voi, amandoi iubiti natura... Aminteste-ti unde m-ai avut tu prima data... Unde te-a dus instinctul... Intr-o padure... Iubire... nu a fost nimic programat atunci... A fost ceva spontan... si aminteste-ti unde ai fost in noaptea in care am fost pe punctul sa te pierd. Pe un camp, in natura, cu greieri prin iarba, cu stele cazatoare pe cer... pe un drum, care, nu inteleg cum de nu ai verificat pe net, pe harta, altfel mi-ai fi spus chiar tu, deci pe un drum care, daca mai rulai putin masina, ducea direct in satul tatalui tau! Sopti ea, ultimele cuvinte...

- Poftim? Am intrebat socat de momentul asta. La asta chiar ca nu m-am gandit. Nu m-am gandit niciodata sa caut satul lui pe harta... Oricum nu stiam ce planuri are Daria pentru majoratul lor. Pentru ca eram sigur ca de Daria depindea locatia majoratului. Darius nu avea nicio treaba cu asta. Fetele sunt mai fitoase si mai pretentioase in general.

- Da, iubire! Cauta pe harta de pe net si vei vedea ca am dreptate. Tu ce crezi ca fac eu aici singura atata vreme?

- Adica, vrei sa zici ca eu am fost pe cale sa ajung chiar atat de aproape de tatal meu in acea noapte, daca as fi continuat sa conduc masina? Ca poate a trecut pe langa masina mea? Ca poate a trecut pe langa mine? Oh! Doamne! Oh! Doamne! Carmen! Nu pot sa cred! Adica nu imi vine sa cred! Nu ca nu te cred pe tine! Sa nu ma intelegi gresit! Dar sunt ingrozit! M-as fi putut trezi pe dimineata cu el deasupra mea... Daca m-as fi pierdut in acea noapte... daca Alex nu mi-ar fi spus ca nu mai e niciun pericol pentru tine... Daca nu m-ar fi asigurat ca tu esti in siguranta, eu as fi putut fi gasit mort chiar de catre tatal meu... Oh! Doamne! Iubirea mea scumpa! Tu iti dai seama ce mi-ai spus acum? Tu iti dai seama ce insemnatate au cuvintele tale pentru mine? Oh! Dumnezeu a fost pe cale sa grabeasca lucrurile! Vai! Iubire!

- Edmond! Hei! Calmeaza-te! De ce esti atat de agitat acum?

- Nu intelegi de ce? Nu vad semnificatia celor ce mi-ai spus... Din centrul orasului as fi putut-o lua in orice directie... in acea stare... Orasul are o gramada de iesiri... e ca o stea... iar eu am luat-o tocmai pe drumul care duce la tatal meu... Tocmai pe drumul pe care circula el zilnic in drum spre faimoasa lui fabrica de mobila... De ce tocmai acel drum, Carmen? Trebuie sa incerc sa inteleg... Deci asta a fost semnificatia acelei zile. Nu spaima mea si avertizarea la adresa lui Samir... Asta fusese deja... Cu o zi inainte! Carmen! Prima data apartamentul, apoi asta? Ce naiba vrea sa insemne asta? Mai ramane sa il intalnesc pe strada? Mai ramane sa il vad mai devreme? Carmen ce probabilitate a fost sa dau tocmai peste femeia care l-a cunoscut pe tatal meu? De ce nu am aflat, in schimb nimic, despre mama mea? Sunt prea multe necunoscute acum. Prea multe intrebari, iubire!