4

601 65 7
                                    

- K, deci jur că ești nebună! Mai întâi tortul, acum asta!

Karen doar își dădu ochii peste cap. Era deja a treia oară când povestea acea istorie, iar reacția lui Ellen nu se deosebea de cea a lui David sau a fetelor.

- Ellen, hai să nu mai discutăm despre asta, deja mă doare capul, iar tu nu ar trebui să te pregătești de facultate?

- Of, K, îmi strici tot cheful. Bine, atunci ne vedem acasă.

Ellen îi trimise un sărut în aer și ieși din cofetărie aproape lovind persoana care intra. Karen oftă și îl privi pe David.

- Cred că le voi spune fetelor să plece acasă deja, iar noi terminăm cu ultimii clienți si de asemenea vom pleca, ce spui?

El doar dădu aprobator din cap, iar Karen se îndreptă spre bucătărie. Le anunță pe fete, iar cele două păreau extrem de fericite că ziua de muncă se termină mai rapid.

- Karen, trebuie să facem curățenie și apoi plecăm.

- Nu e nevoie, astăzi eu voi avea grijă de curățenie, iar mâine aveți liber. Voi chema o echipă de cleaning ca să se ocupe de sală și bucătărie și vom fi închiși.

Cele două au aprobat, iar Karen se apucă de curățenie. Deși gătitul era partea ei preferată, curățenia nu o prea încânta. Totuși trebuia să se distragă cumva de la gândurile legate de Hodge.

Porni muzica la telefon și începu să fredoneze, în timp ce punea produsele la locul lor. Adună vasele murdare și le puse în mașina de spălat vase, care i se parea cea mai bună invenție a omenirii la moment.

Când termină privi ora și rămase uimită când observă că trecu deja o oră jumătate. Ieși din bucătărie și îl observă pe David cum vorbea cu cineva. Se apropie de ei și nu recunoscu persoana, apoi privi sala. Nu mai era nimeni.

- David putem închide.

Ambii s-au întors spre ea, iar bărbatul necunoscut se ridică de pe scaun.

- Karen presupun! Eu sunt Connor, logodnicul Hannei.

Acesta spuse și îi întinse mâna. Karen o acceptă și îi zâmbi.

- Încântată de cunoștință! Totul e în regulă? De ce Hanna nu va însoțit?

- Hanna e ocupată cu sala de nuntă la moment, iar eu am venit să verific personal cine se va ocupa de tortul de nuntă.

Glasul lui brusc deveni rece, iar Karen simți un fior. Bărbatul își schimbă doar în câteva secunde atitudinea, ceea ce o sperie.

- Bine, domnule.

Connor o mai privi câteva secunde, apoi izbucni în râs.

- Scuze, Karen, câteodată întrec măsura cu glumele. Am venit deoarece Hanna m-a trimis să îi cumpăr brioșe cu ciocolată și cu lămâie.

Karen simți imediat cum o piatră i se luă de pe inimă.

- Imediat.

- De fapt, m-am îndrăgostit de aceste eclere și de acele tarte cu fructe. De aceea te rog să le împachetezi și pe ele.

Karen aprobă și la scurt timp reveni cu două sacoșe pe care i le întinse. Connor îi zâmbi și îi întinse lui David banii pentru cumpărături.

- Micuțule, nu poți intra aici!

Toți și-au îndreptat privirea spre ușă, iar Karen zâmbi când văzu mica ființă de la ușă.

- Puteți intra amândoi.

Hodge o privi uimit și fără a se gândi de două ori luă cățelușul în brațe și intră alături de el în cofetărie. Karen se apropie de ei și privi fascinată ființa micuță din brațele bărbatului. Niciodată nu și-ar fi putut închipui ca acel bărbat masiv și arogant, ar putea fi atât de dulce cu un cățeluș.

Sărut de ciocolatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum