18

136 26 3
                                    

Carmen nu a spus nimic... Doar si-a ridicat chipul ca sa ma intampine...

Oh, in momentul in care i-am intalnit buzele ei moi si calde... si atat de dulci, totul s-a aprins in mine. Tot trupul meu a simtit unda curentului electric ce mi-a trezit toate simturile. Stiam ca va trebui sa aplic ceea ce m-a invatat Narcisa, demult, demult... Va trebui sa imi infranez dorinta de a ajunge in paradis... Va trebui sa aplic metoda infranarii trupului meu, pentru ca simteam ca nu mai pot astepta...

- Oh! Doamne! Carmen... Cat te doresc in momentul asta si cat am asteptat clipa asta, cand stiu atat de bine ce imi poti tu oferi! Am gemut eu, printre sarutari patimase.

- Edmond, iubire... Nu vreau un preludiu... Nu am nevoie de el... gemu ea, tragandu-ma spre pat... - Sunt pregatita... Sunt nerabdatoare sa te simt in mine...

Odata cu cuvintele ei, murmurate in graba, mi-a desfacut nasturii de la camasa si slitul pantalonului... Apoi, si-a bagat mana in boxerii mei, nerabdatoare sa ma atinga... Sa imi atinga barbatia... Fara sa ii fie jena... sau scarba... sau sa resimta acea zi din cladirea dezafectata... Oh! Pofta m-a cotropit si mi-a luat mintile... Ce sa ma mai infranez!? Nimic din viata mea de pana acum nu ar fi putut acum sa ma incetineasca... Am dezbracat-o rapid de tot ceea ce avea pe ea in acel moment, gandindu-ma ca Narcisa imi spusese si faptul ca atunci cand voi avea o relatie serioasa, am dreptul sa fiu disperat de pofta pentru trupul fetei din bratele mele. Carmen era viitoarea mea mireasa... Deci nu gresesc cu nimic acum... sa imi dezvalui adevarata pornire... Abia mi-am amintit de protectie... Insa nu voiam sa am o mireasa cu burtica... Vom avea timp dupa nunta sa incercam sa aducem pe lume un suflet pe care sa il iubim si sa il protejam... nu asa cum facuse mama mea cu mine...

Am intins-o pe pat... si am navalit peste ea, continuand sa o sarut innebunit deja de dorinta. Ea mi-a raspuns la fel de dornica... mangaindu-mi trupul mult prea infierbantat... Nu am mai lungit-o mult... Mi-am facut loc intre picioarele ei, cu miscari tremurande, departandu-i genunchii... si... am intrat in ea, gemand... oftand... de placerea maxima pe care am simtit-o cand i-am resimtit tot ceea ce simtisem de fiecare data cand am facut dragoste cu ea... Aceeasi stransoare umeda si calda si moale... Am intrat in ea, fara sa ma pot gandi la altceva... Carmen mi-a incolacit talia cu picioarele ei sexi si acum a intrat in ritmul meu... strangandu-mi cu degetele ei muschii bratelor si ai spatelui... nebuna de placere... tragand aerul printre dintii inclestati, pierduta in dorinta noastra... Am intrat in ea, dorindu-mi sa nu se mai sfarseasca acele senzatii miraculoase... acele retrairi ireale... Nimic altceva nu a mai contat in acel moment, in afara de faptul ca o posedam pe Carmen... Nimic altceva...

Nu a durat mult timp... Era de asteptat... Dorul de trupul ei ma macinase atata timp... Gandul la trupul ei ma urmarise in fiecare secunda... Insa nu m-am facut de rusine... Nu! Nu tocmai cu iubirea mea... nu cu unica mea iubire... Am avut atata putere sa ma infranez sa ajung la capat, pana cand am simtit muschii abdomenului ei, tensionandu-se... Respiratia ei oprindu-se... trupul ei arcuindu-se... coapsele ei strangandu-se pe talia mea... si degetele ei inclestandu-se in muschii mei... Atunci a fost momentul cand am explodat... in ea... cu o forta pe care nu o mai simtisem niciodata, ce m-a facut sa gem tare si sa ii rostesc numele, pierdut intre stele... mii de stele stralucitoare...

M-am lasat peste trupul ei transpirat, inca rasufland greoi... Saruntand-o din nou... degustandu-o din nou... asa ca o incheiere dulce a trairilor prin care am trecut amandoi...

- Oh! Carmen a mea! Am murmurat eu, sarutandu-i gatul in dreptul carotidei in care se simtea pulsul inca navalnic al inimii ei...

- In sfarsit, Edmond al meu... In sfarsit... te am din nou... Iar acum te am doar pentru mine... Mintea ta nu va mai fi cu o parte la tatal tau... Nu voi mai numara zile... nu voi mai numara nopti pana la un termen fixat cu ani in urma...

ASA TATA, ASA FIUUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum