11.~Venim după tine.~

252 30 1
                                    

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.













Ceva rece îmi atinge fața iar eu tresar.

-Mmm. Deschid ochii încet şi privesc în jur. Abby e lângă mine şi îmi mângâie părul, Derek urmat de restul fetelor sunt aşezaţi în jurul patului.

-Se trezeşte. Abby le atrage atenția tuturor iar Derek se aşează pe marginea patului şi îmi i-a mâna întra lui.

-Ce s-a întâmplat? Întreb eu somnoroasă.

-Ai leşinat în bibliotecă. Doctorul a spus că aproape ai avut un infarct. Mă ridic în fund ajutată de Derek, capul mă doare groaznic. Duc mâna la tâmplă unde dau de un plasture.

-Îți aduci aminte ce s-a întâmplat?

-Aranjam cărțile, apoi am vorbit cu Other. După ce a plecat am simțit o durere în piept, apoi a fost ca şi cum ceva a explodat înăutrul meu. Ceva magic. Asta e tot.

-Acum important e că eşti bine. Îmi arunc ochii la ceasul de pe măsuță. E 2 după amiaza.

-Am întârziat la cursuri. Îmi trec degetele peste marginea patului dar Abby mă opreşte.

-Nu pleci nicăieri. Rămâi să te odihneşti. Ai avut un weekend agitat şi toată săptămâna trecută ai venit târziu în cameră.

-Dar..

-Niciun dar. Stai cuminte aici! Îmi aşează picioarele înapoi în pat.

-Dar..

-Nu.

-Abbs.

-April. Oftez învinsă şi mă fac comodă în pat.

-Şi oricum nu pierzi mare lucru. Mă sărută pe frunte şi pleacă urmată de Derek.

-Sunt bine! Spun agitată când acesta mă strânge în brațe. Derek nu pot să respir! Îl bat pe umăr şi slăbeşte strânsoarea. Îmi ciufuleşte părul.

-Nu mai fă asta! Îl împing şi acesta râde.

-Întotdeauna mi-am dorit o surioară. Iar acum am una.

-Nu încerca să mă manipulezi emoțional, ei? Râde cu poftă.

-Eu vorbesc serios. Întotdeauna m-am rugat pentru o soră, iar acum am una. De aia sunt aşa protector.

-Aww. Îl îmbrățişez şi oftez în acelaşi timp.

-Simt acelaşi lucru. Întotdeauna mi-am dorit frații, să am o familie mare. Dar ne mutat des, foarte, foarte des.

-Nu ai avut o viață uşoară. Îi evit privirea.

-Nu. Mă simțeam foarte singura, iar mama, adică Marilu era foarte strictă şi dură, dar în comparație cu ce voi trăi, probabil e nimic.

Cursed blood Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum