Te simt ca pe-o nălucă
Împovărată de dureri
Mereu pretutindeni
Adesea...nicăieri.
De când te simt
Tu mă privești adânc
Și taci ca niciodată
Ești umbra unui vânt.
De când tot taci
Și praful se așterne
Odaia-i rece
Ochiu-mi plânge, geme...
Și mă privești întotdeauna:
Amar și gri și rece iar...
Aduci cu ochii tăi furtuna
Și spulberi ce-am clădit cu har.
O viață-n întuneric cer,
Ca umbra-ți să dispară,
Căci tu trăiești fără să știi...
Ești ca și cum n-ai fi.
CITEȘTI
Poezii
PoetryAceastă colecție de poezii este făurită în stare pură de catharsis. Te aștept, cititorule, să pătrunzi acolo unde Cerul, Luna, Marea, Timpul, Iubirea, Moartea dansează frenetic împreună într-un joc de-a Viața.
