Cât ai dat omului și el Te-a scuipat în față
I-ai dat rațiune, dar el o folosește pentru a-și inventa jucării ca să lupte unii cu alții
I-ai dat voință ,dar el , în loc să aspire la oglinda divina, își hrănește voluptatea abjectă
I-ai dat inima, dar el iubește tot ce e demn de urât. Societate , unde te pornești fără carte?
Unde lume o să ajungi când faci Glume pe seama valorilor eterne?Unde te pornești omule, cioplit de toporul nimicniciei tumultuoase în care dansezi îmbătat de apogeul științei crezând că ești zeu?
Destinația finală este abjecția fatală...
Am observat că prostia nu are limite, ea poate merge până la infinit, din generație în generație progresează prin superfluu și se ancorează în titanic . Îmi este jale de homo perdutus, un consumerist ratat, am ajuns o caricatură a universului și ne credem experți... se râde cerul cum construim turnul Babel din ruine.
Nu este mai mare orgoliu decât să te declari infinit cântând Rapsodia casei de nebuni. GV
