M-am întrebat de-atâtea ori
Du unde Doamne au răbdare
Iubiții noștri profesori
Să ne iubească ca pe-o floare?
Sa fie hrană pentru flori
Sa fie stropii calzi de ploaie
De unde oare profesori
Aveți în voi atâta soare?
Uimit de multe ori mi-am zis
Sa ierți atâția ani elevii
Să treci prin toate neînvins
De unde Doamne au putere?
Neînțeleși și criticați
In fiecare an de școală
Și foarte rar aplaudați
Ne-ați învățat cu glas de mamă
Din suflet azi v-aducem flori
Sunteți oglinda țării noastre
Vă mulțumim, sunteți comori
Ascunse-n mii de generații GV
