Capitolul 40

2.5K 199 18
                                    

       *Din perspectiva lui Heaven*

   Ma trezesc somnoroasa. Incerc sa ma dezmortesc dar oasele ma dor foarte tare. De ce nu m-a vizitat nimeni inafara de Shane si Luke? Nici macar lupul meu nu mai da semne de viata. Logic ca de la atata durere nu mai vrea nici ea sa mai dea semne de viata si o inteleg. 
-Ridica-te , aud vocea dura a Elenei , asistenta mea "preferata".
-Ce vrei?  marai .
- Ai grija cum vorbesti. Te-as putea lasa aici sa putrezesti si sa mirosi in continuare dar eu ca o asistenta buna te duc sa faci dus. Asa ca ridica-te , spune cu dezgust. 
       Am decis sa nu ma mai impotrivesc . M-am ridicat cu greu din pat , scancind cand m-am ridicat in picioare indreptandu-mi-se coloana.  Am inghitit in sec tarandu-mi picioarele cu privirea in jos dupa asistenta. Cand am ajuns mi-am dat hainele jos dandu-i-le ei. Mi-am acoperit cum am putut partile intime si am pasit spre dus. Tremuram. Si nu era de la firg . Imi era frica sa nu ma ia cineva dupa si sa ma duca la Beckendroff? Oricum s-ar fi intamplat mai devreme sau mai tarziu. Poate tremuram din cauza celor indurate aici. Sau din cauza durerii prezente in viata mea si fizic si psihic de la o perioada. Ma trezesc cu un gol in piept si imi e greu sa respir ... mereu ma intreb ce-ar fi fost daca nu as fi fost varcolac? Daca nu l-as fi cunoscut pe Shane?
Am invartit robinetul lasand apa calda sa imi apese pielea , ranile, sufletul. Puteam vedea vanataile provocate de acele bete electrice sau cum Dumnezeu se numesc. Aveam atatea semne pe corp. Slabisem mult. Foarte mult. Eram aproape de anorexie. Corpul meu era asa de slabit incat la fiecare pas o stare de voma ma cuprindea. Mi-am trecut mainile prin par lasand lacrimile sa se contopeasca cu picurii de apa. Sunt de aproape 3 saptamani si ei inca cred ca sunt nebuna. Probabil ca chiar sunt. Probabil ca ma victimizez prea mult. Poate ca merit asta. Pana la urma cu ce drept am plecat dupa moartea mamei si m-am transformat intr-un monstru? Nu numai eu o pierdusem. La urma toata tata isi pierduse sufletul pereche. Am fost prea slaba sa infrunt realitatea , sa-mi infrunt sentimentele.
           Nu am avut puterea sa accept si sa merg mai departe. Am preferat sa imi parasesc haita si familia , i-am parasit pe cei ce imi voiau binele. Sunt un esec. Atat. Merit tot ce mi se intampla.
       Mi-am pus hainele pe mine . Cu tot cu halat pe mine tot imi era frig. Simteam o raceala in suflet. Eram goala pe interior. 
-Doctor Beckendroff vrea sa te vada, spune Elena.
       M-am ridicat mergand spre Iad. Pentru ca asta reprezenta acel laborator ...Iadul. Gresia rece trimitea fiori de gheata spre picioarele mele ce din nou erau neacoperite. Am ajuns in fata usii mare de fier . Elena a intrat apucandu-ma de brat si bagandu-ma si pe mine inauntru. 
- Salut Heaven , ce mai faci?spune Beckendroff.
- Unde ma asez? spun indiferenta.
-Poftim? spune putin uimit de intrebarea mea.
- Unde. Ma .Asez? spun cu pauza .
- Ce s-a intamplat cu impotrivirea? 
- Pot face si asta daca vrei , spun simplu.
- Urmeaza-ma , spune .
        M-am dus dupa el in fata unui perete acoperit de un gard ce avea un fel de catuse presupun . 
- Trebuie sa vad la ce intensitate urli, spune zambind. 
    Mi-a legat mainile de catusele respective mergand la o masuta aflata la cativa metri departare. Am inchis ochii si imediat am simtit un val de energie ce imi strabate corpul. Am icnit inghtind in sec. Intensitatea crestea treptat facandu-ma sa strang din dinti incordandu-ma si lasand capul pe spate. 
     Merit. Merit tot ce mi se intampla, imi spun tusind . 
- Hai lupisor urla , spune Beckendroff marind intensitatea. 
- Iti irosesti timpul! spun respirand sacadat.
     A marit intensitatea facandu-ma sa tip. Nu urlam eu asa usor dar la dracu ma doare tot corpul. 
- Te lasi greu , spune oprind aparatul. 
- Tu chiar nu ai pe cine sa testezi toate astea!? ma rastesc exasperata.
- Nu. 
- Te urasc, marai.
- Dar nu la fel de mult cum te urasti pe tine, spune inchizandu-mi gura. 

- Are un vizitator, spune Elena intrand in incapere.
- Revenim mai tarziu la ce faceam, spune Beckendroff dezlegandu-ma.
     Mi-am pus halatul incercand sa stau pe propriile picioare. Ma durea capul ingrozitor si eram transpirata. Parul inca era ud si cateva fire imi jucau pe fata. 
- Iar tu? spun rece vazandu-l pe Shane.
-Te-a mai vizitat altcineva? spune derutat.
- Tu crezi ca daca suntem perechi numai tu ma poti vizita? spun cu ura. 
- Nu am venit sa ne certam , spune. Am venit sa vad cum te simti.
- De la foarte bine in sus acum poti pleca, spun rapid.
- Nu trebuie sa fie asa , adauga cu privirea in pamant.
- Stii ce nu trebuie sa fie? Prezenta ta nu trebuie sa fie in jurul meu. Nu te vreau langa mine. Nu-ti vreau mila. N-am chef sa te aud cum te vaiti ca te tratez urat si ca nu ti-e bine. Meriti tot ce ti se intampla Hell. Mi-as fi dorit ca tu si tarfa de Sage sa fiti perechi , poate ca va potriveati mai bine ca vad ca tu cu mine doar te-ai jucat. Poate daca te insela ea ,te cuminteai. Nu te resping pentru ca haita ta nu merita asta chiar daca tu da. Degeaba incerci sa fii acum alaturi de mine daca n-ai fost cand am avut nevoie. Nu te chinui sa ma faci sa te iert. Nu se va intampla. Nu dupa cate mi-ai facut. Poate ca am facut si eu lucruri neplacute , inteleg ca suntem doi monstri . Dar demonii nostri s-au nascut din alte motive. Demonii mei sunt formati din durerea singuratatii, pe cand demonii tai , ei bine, nu stiu din ce sunt formati. Din ura pe care o porti soartei ca nu ti-a dat-o pe Sage ca pereche. Suntem diferiti. Prea diferiti. Acum imi pare rau ca nu l-am ascultat pe tata si te-am acceptat de la inceput. Daca n-o faceam nu mai eram un fost ucigas si mai nou o nebuna torturata inconjurata de psihopati. Si nu ma refer la pacienti. Stii ce meriti? Meriti sa plec , sa afli ca te-am inselat , ca am fost marcata de alt Alpha mai bun ca tine ca mai apoi sa ma intorc si sa te resping lsandu-e sa te scufunzi in agonie. SI LA DRACU CA AS FACE-O DACA N-AS FI INCHISA AICI!!! spun tot discursul lent si cu ura ca la sfarsit sa tip ridicandu-ma si speriindu-l.
       Am auzit cum unul din paznici si-a activat batul electric si am inghetat. 
- S-a intamplat ceva? spune alt paznic.
- Nu . Tipam de nebuna, marai dandu-mi ochii peste cap.
- Nu apreciez sarcasmul, spune atingandu-ma usor cu electrosocul pe la spate fara sa vada Shane.
  Am tresarit incet , nu erau deranjante undele de electricitate trimise dar imi era frica ca ar putea deveni.
- Suntem in regula, spune Shane atindindu-l nervos cu privirea.
-Cred ca vizita s-a terminat , intervine Elena.
- Dar.... se roaga Shane.
- S-a terminat , repet rece intorcandu-ma cu spatele plecand.
   M-am dus la ""Cercul depresivilor" cum ii spun eu grupului ce tine sedinte cu Julia in fiecare zi. M-am pus pe scaunul din fata fetei care acum o zi mi-a "demascat"identitatea. 
- Cearta cu perechea? spune fata batjocoritor.
- Freya! o atentiona Juila.
- Ai grija cum vorbesti , marai amenintator.
- Ca de nu ce? Iti vei pune taticul care nu te viziteaza sa ma omoare? 
      Am marait si dintr-un salt eram deasupra ei dandu-i pumni.
- Nu ma intereseaza cine esti dardaca mai comentezi o data jur ca nu iesi cu viata din locul asta! tip lovind-o.
   Nu cred ca a trecut un minut si am fost trantita la pamant si imobilizata , la fel si Freya. 
- Bataie pe baieti domnisoarelor? spune seful gardienilor venind si razand.
- Ea m-a atacat deodata! minte Freya.
- Mincinoaso te omor! urlu zbatandu-ma.
    Cateva electrosocuri au facut contact cu pielea mea sensibila provocandu-mi durere in tot corpul. Am fost ridicata in picioare si un electrosoc m-a lovit direct in stomac. Am tipat de durere cazand la pamant si tremurand. Durerea isi facea simtita prezenta in fiecare particica a corpului meu. 
- Gata spectacolul? spune barbatul razand. 
- Nu vezi ca e asa slaba ca nici nu se poate ridica ? spune Freya.
        Asta fusese ultima picatura! M-am ridicat mergand asa rapid la ea ca am speriat si paznicii. Am apucat-o de ceafa obligand-o sa ma priveasca din genunchi. Am tras aer in piept urland cat am putut de tare. I-am urlat direct in fata facand-o sa tipe de durere. Geamurile au vibrat in timp ce toata lumea era in genunchi tipand de durere. Efectiv toti stateau ghemuiti tremurand. 
- Pe cine faci slab javro? marai privind-o superior. 
      Era intinsa pe jos cu ochii inchisi si sange la nas si urechi. Se pare ca inca mai am o parte din puterea Alpha-ului Suprem in urlet. Am simtit o prezenta in spatele meu si cand m-am intors o seringa si-a facut loc in gatul meu. L-am vazut in ceata pe Beckendroff dupa care o stare de somnolenta m-a cuprins fiind inghitita de un abis intunecat.


           Buuuun. Imi pare rau ca v-am facut sa asteptati atat pentru un capitol asa plictisitor dar incerc sa nu mai sar asa de repede de la o actiune la alta .Sper totusi sa va placa. O vara frumoasa in continuare tigrisori si scuzati-mi greselile! 

Alpha's DaughterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum