Adopted?! *pauza*

Capitolul 7

M-am trezit dimineata destul de ok. Ciudat, dar nu mai avusesem nici un cosmar.
M-am ridicat din pat sa ma duc inspre baie, si era sa tip cand am vazut cine dormea la mine pe canapea.

Eu: ce faci tu aici?

Niall: scuze somnoros am vrut sa stiu ca esti bine, si ca nu mai ai vreun cosmar spune in timp ce isi intinde oasele.

Eu: m-ai speriat.

Niall: scuze, nu asta era intentia mea zice in timp ce se ridica de pe canapea

Eu: sa nu mai faci chestia asta niciodata.

Niall: scuze inca o data.

Da sa ma ia in brate, dar ma dau imediat in spate.

Eu: um, ce crezi ca faci?

Niall: am vrut sa te imbratisez.

Eu: asa ceva nu se poate.

Niall: dar aseara am si il intrerup

Eu: aseara doar am avut un moment de slabiciune. N-o sa se mai intample.

Nu il mai las sa zica ceva pentru ca ma duc in baie, si ma incui acolo.
Nu pot sa ma mai las doborata de amintirea lui. Cu toate ca imi amintesc fata lui cu fiecare detaliu. Ochi albastri, par castaniu, zambaret tot timpul. Cand se uita la tine te face sa prinzi incredere in el. Dar nu iti dai seama ce monstru se ascunde in spatele lui.
Am picat in capcana lui. Am crezut ca ma va face sa fiu bine, ca e de incredere. Dar m-am ars aspru.

Trebuie sa mi-l scot din minte. Nu aduce decat probleme.
M-am spalat pe fata cu multa apa, gandindu-ma ca macar asa pot sa scap oarecum de imaginea lui din mintea mea.
Si oarecum a functionat.
Cand am iesit din camera, aceasta era goala.
Ma bucur ca Niall a decis sa ma lase in sfarsit singura.
Bine, sunt convinsa ca nu pentru mult. Deoarece urmeaza masa.

Mi-am lasat hainele de ieri pe mine. Nu avea rost sa ma schimb.
Plus ca trebuia sa imi spal celalalt hanorac. Asa ca il mai aveam doar pe cel de pe mine.
Jos la masa ma asteptau toti. Mai mult ca sigur Niall deja le povestise scena din camera. Dar nu ii mai pot lasa sa se apropie de mine.
Asa e mai bine, si pentru ei dar si pentru mine.

Pana atunci, trebuie sa ma pregatesc pentru ce-i mai rau.

Louis: neata!

Eu: neata.

M-am aseazat la locul, meu si am inceput sa imi mananc cerealele.

Louis: noi astazi avem concert.

Eu: vazandu-mi de cerealele mele fain.

Louis: vrei sa vi?

Sa ma gandesc, vor fi o gramada de fani. Asta inseamna deci multa lume si inghesuiala.
Vor fi de asemenea multi paparazzi. Care imivor pune multe intrebari.
Deci nu.

Eu: nu.

Louis: de ce?

Eu: am motivele mele.

Louis: bine, nu mai insist atunci. Voi vorbi cu Elenour sau alta fata, ca sa stea cu tine.

Eu: nu mai am 5 ani ca sa am nevoie de bona. Pot sa ma decurc singura.

Louis: esti sigura?

Eu: da, nu le deranja pe fete ca sa vina sa stea putin timp cu mine.

Louis: sigur nu vrei sa vi?

Eu: da.

Restul mesei a decurs in liniste.
Dupa ce em terminat de mancat, mi-am pus farfuria in ghiuveta am dat sa ies din bucatarie, dar apoi mi-a venit in minte o intrebare pentru ei.