Adopted?! *pauza*

Capitolul 8

Tom: buna Blythe!

Eu: buna ziua!

Tom: stiu ca trebuia sa vin ieri, dar nu am reusit sa o fac din cauza vremii.

Eu: nu e nici o problema.

Tom: dar sa sti ca recuperam.

Eu: aha.

Tom: mi-au povestit baietii ca acum cateva zile ai avut un cosmar. E adevarat?

Eu: da.

Tom: cat de des ai cosmaruri?

Eu: destul de des.

Aproape in fiecare noapte.

Tom: imi poti spune ce s-a intamplat in acel cosmar?

Eu: mutandu-mi privirea nu

Tom: de ce? Notand ceva pe caietul lui

Eu: nu conteaza, hai sa trecem peste.

Tom: cum vrei tu si isi noteaza iar ceva pe caiet. Am auzit ca ieri ai fost la plimbare nu?

Eu: da.

Bine ca baietii trebuie sa ii dea fiecare detaliu din viata mea...

Tom: ai vizitat ceva anume?

Eu: doar m-am plimbat.

Tom: inteleg si iar noteaza ceva pe agenda lui.

Jur ca ma face sa ii iau acea agenda din mana.

Tom: am mai auzit ca ai fost si la spital dupa ce am plecat eu.

Eu: da.

Tom: din cauza de lipsa de alimentatie.

Nu i-am raspuns, ci doar am inceput sa ma uit in alte parti.

Tom: de ce nu te alimentezi cum trebuie?

Eu: pentru ca nu pot sa mamanc mai mult.

Tom: cum sa nu poti? Zice destul de uimit.

Eu: vomit daca o fac.

Tom: trebuie sa incerci.

Eu: am incercat. Corpul meu e obisnuit cu putina mancare. Ce e in plus, da afara.

Tom: inteleg si iar isi noteaza pe agenda

Incepusem deja sa nu mai am pereti de examinat.

Tom: tot nu reusesti sa ii lasi pe ceilalti sa se apropie de tine?

Eu: nu vreau sa vorbesc despre asta.

Tom: odata si odata tot trebuie sa vorbesti despre asta.

Eu: poate nu trebuie.

Pentru a nustiu cata oara isi noteaza pe agenda niste lucruri.

Tom: dar de ce preferi sa te inchizi in tine. E mai bine sa spui ce ai pe suflet.

Eu: nu am nimic pe suflet.

Tom: tind sa cred altceva.

Eu: faceti cum vreti.

Incepea deja sa ma enerveze.
Pune pea multe intrebari personale...

Tom: cu baietii cum te intelegi.

A schimbat subiectul. Slava Domnului.

Eu: bine.

Tom: ei cum se comporta cu tine?

Eu: sunt protectivi. Uneori prea protectivi.

Tom: poate sunt asa pentru ca nu vor sa patesti ceva.