One Night Stand ✔ {taekook}

capitolul 31

   Bip! Bip! Bip!

   Imi deschid cu greu ochii din cauza luminii puternice si incerc sa ma misc , dar o durere apăsătoare ma trage inapoi .

  "Aish."

  Ma uit in jur si observ ca sunt intr-un salon de spital . Ce caut intr-un salon de spital ? Unde e Taehyung ?

  "Jungkook !"

  Ma incrunt cand aud  o voce care imi pare atat de cunoscuta .
  Ma uit la persoana de langa mine si il vad pe Jimin. Ce caută Jimin aici?
  Ii simt brațele in jurul meu , imbratisandu-ma strâns.
Incerc sa vorbesc , dar gâtul imi era prea uscat asa ca il bat  usor pe spate , facandu-i semn spre gat.

  "Uh , da , sigur ."

  Imi intinde un pahar si il dau imediat pe gat , simtindu-ma imediat mai bine .

  "M-ai speriat , Kook! "

  "Imi pare rau ... C-cat am stat aici ?"

  "Ai fost in coma o lună... Doctorii nu iti mai dădeau sanse prea mari ..."

  "U-unde e Taehyung ?"

  Jimin se încruntă si se apropie de mine , punandu- si mana pe fruntea mea .

   "C-ce?"

  "Cine e Taehyung ?"

   Imi măresc ochii la auzul întrebării lui . E o gluma sau ceva ?

  "Cel care ma santajeaza cu niste poze cu mine ? Nu iti amintesti ?! Tu mi-ai dat sfaturi !"

  "Cred ca o sa chem doctorul . Stai aici până ma întorc! "

   Jimin părăseste salonul si ma lasa singur , in liniste , si cu multe intrebari .
  Isi bate joc de mine ? Unde e Taehyung ? E bine? A supraviețuit?
  O durere de cap ma face sa sasai si sa imi duc mana spre frunte , încercând să diminuez durerea.

   "... si vorbeste de un tip Taehyung."

  Jimin intra în salon cu un doctor .

   "Cum te simti, Jungkook? "

  "Confuz ."

   Doctorul se uită la Jimin si apoi la mine .

  "Cred ca stiu ce se intampla aici."

   Amândoi ne îndreptăm atentia spre doctor ,  așteptând un raspuns:

  "Din cauza gradului  mare de alcool consumat, ai intrat in coma pentru o lună,  Jungkook. Subconștientul tau probabil a creat un scenariu pe parcurs si probabil trăirea intensă a scenariului te-a facut sa crezi ca totul e real ."

   O lacrima imi aluneca pe obraz si o sterg imediat . Atunci... eu si Taehyung nu ne-am intalnit niciodată?  Nu am fost niciodată santajat cu pozele alea?

  "Deci... T-Taehyung nu exista ?"

  "Imi pare rau , Jungkook. "

  "Pot sa .. raman singur ?"

  Cei doi se uită unul la altul si se întorc spre mine :

  "Sigur." Raspunde doctorul .

  Raman singur în salon si ma holbez la peretele din fata mea , nevenindu-mi sa cred ce am auzit .
  Taehyung nu exista ... Momentele frumoase , stanjenitoare , amuzante ... toate au fost create de subconștientul meu pe parcursul a o lună...
  Nu o sa mai pun mana pe alcool , asta-i sigur .

*mai târziu*

  "Esti gata sa pleci ?" Ma intreaba Jimin si eu aprob cu o miscare simpla a capului .

  Iesim din salon si ne îndreptăm spre iesire .

   "Uite , Jungkook , chiar imi pare rau ca acel tip nu a fost decat in mintea ta , dar treci peste !"

   Imi musc buza de jos si imi ridic privirea , dar ceva imi atrage atenția .
  Ma uit mai bine si simt cum un  val de emotii ma copleseste .

  "Taehyung ..." soptesc si ma uit la bărbatul care trece acum pe langa mine .

  Il urmăresc cu privirea si sunt sigur că m-a văzut,  deoarece privirile noastre s-au intersectat. Imi ranjeste si trece pe langa mine , atingandu-ne putin umerii.

   Nu o sa te uit niciodată...

                          SFÂRSIT

   cam asta a fost si cu cartea asta ^^
  Va multumesc mult pentru voturi , comentarii si sustinere mai ales !
  De acum ne auzim la alte carti  😊
  Multumesc din nou pentru tot 💛💛