Vieți schimbate

Capitolul 23

Încă de la primele ore ale dimineții, când soarele nici nu se instalase bine pe cerul senin, Alex a început să se plimbe nervos prin casă bombănind nemulțumit. O singură dată are ocazia să-l ajute pe Elian, iar el nu este în stare să obțină nimic. A dat sute de telefoane și a contactat sute de persoane în încercarea lui disperată de a afla un nume. Un simplu nume de care depinde până la urmă statutul lui de unchi, fie el și unul vitreg. David a fost destul de sigur pe el atunci când i-a povestit despre bănuielile lui, despre presupusa inseminare artificială pe care cumnata lui ar fi făcut-o la o clinică de fertilizare din zonă.

Aceste bănuieli nu i-au fost însă comunicate și lui Elian, motiv pentru care cei doi au demarat o anchetă pe cont propriu pentru a afla aceste mici amănunte destul de semnificative. El trebuie să afle doar numele medicului care a ajutat-o pe Jessie cu procedura, iar de restul se va ocupa David.

La prima vedere pare destul de simplu, dar cunoscând faptul că întregul proces de fertilizare s-a făcut ilegal și că medicul nu dorește să se afle acest lucru, totul este mult mai complicat. Nici el, care lucrează de atâția ani în domeniul medical, nu cunoaște acei impostori care se ocupă cu astfel de practici. Nu știe ce fel de doctor este acela care se pretează la asemenea tertipuri pentru a se îmbogății.

Toate investigașiile lui de până acum au fost în zadar. Nu a aflat nimic, iar acum își caută curajul pentru a apela singura persoană care a mai rămas de sunat și care ar putea să-l ajute. Întâmplător, sau poate nu, această persoană este și ultima persoană din acest univers pe care Alex ar vrea să o sune acum.

Poate dacă ar avea convingerea că ea ar putea să-i fie de folos nu s-ar mai codi atâta. Ar suna-o fără să se mai gândească la ultima lor întâlnire. La ultimele cuvinte pe care i le-a spus. La ultima zi în care a văzut-o. Însă nu are certitudinea nici măcar că i-ar răspunde la telefon, motiv pentru care amână momentul cât poate el de mult. Cine știe, poate că Elian nu va mai avea nevoie de aceste informații... Poate că Aimee va rezolva în alt mod problema adopției lui Mateo. Poate detectivii lui Elian vor afla și alte informații care l-ar ajuta cumva să scape de Jessie fără sacrificii inutile.

La un monent dat, încurajat cumva de gândurile urâte la care ajunsese mintea lui, tușește ușor pentru a-și drege vocea și pentru a o ușura de emoțiile ciudate care o fac să tremure, apoi apasă tasta verde a telefonului pe care îl ținea de minute bune în mână.

Închide ochii și îi strânge puternic pentru a se apăra de privirea ei ucigătoare. Este conștient că ea nu-l poate vedea, dar simte că numai așa este capabil să-i vorbească.

- Alo, da! răspunde vocea delicată de la celălalt aparat.

Faptul că a răspuns imediat la telefon, sau mai bine zis, că a răspuns, îl determină pe Alex să creadă că nu i-a păstrat numărul în agenda telefonului motiv pentru care nu știe că o sună el.

- Bună, spune acesta ușor surprins.

Momentul de tăcere care urmează însă îl împiedică pe Alex să mai vorbească și uită efectiv ceea ce voia să zică. Ea a recunoscut imediat vocea bărbatului de la telefon, dar așteaptă răbdătoare ca acesta să spună ceva. Ultima lor discuție s-a terminat destul de prost și merită să primească măcar niște scuze din partea lui.

- Alo, repetă ea prefăcându-se că nu știe cu cine vorbește.

- Ilona? Eu sunt... Alex. Să știi că nu o să mă supăr dacă închizi, dar ți-aș fi recunoscător dacă nu ai face-o, spune el repezit rugându-se în sinea lui ca ea să nu închidă.

- Alex?! Care Alex? Ne cunoaștem?

Întrebarea ei îl bulversează total și nu știe cum să procedeze. Să-i spună cine este cu adevărat sau să inventeze ceva frumos ca să o determine să rămână la aparat și eventual să-l ajute cu informațiile de care are nevoie.