Obsesia anonimului

Ziua 22

13:00

Am ieșit de la oră și aflăm că scăpăm cu o oră mai repede . Decu nu am să văd cu cine ar fi trebuit să mă întâlnesc . În curtea școlii o văd pe Yamy .

Yamy : Ryu !

Îmi face cu mâna și merg la ea . Mă așez și eu pe o bancă și ea la fel .

Ryu : Ce mai faci ? Nu te-am văzut de trei zile .

Yamy : În schimb eu da .

Ryu : El te-a pus să mă păzesti din nou ... Nu ?

Yamy : Mereu am să te protejes .

Îmi zâmbește si o îmbrățișez . Îmi răspunde și apoi telefonul sună . Răspund . Erai tu . Nu știh de ce , dar m-am bucurat foarte tare când ți-am auzit vocea .

Ryu : Da .

Anonim : În locul tău m-aș grăbii să văd cine te așteaptă .

Ryu : Bine zis .

Am închis , mi-am luat la revedere de la Yamy și am fugit spre casă .

Mergem și mergeam . Mergeam de minute bune prin pădure . Înaintez și văd o persoană destul de înaltă . Era ......

? : Ryu , nu ne-am mai văzut de mult timp .

Am încremenit . Pur și simplu nu mă puteam misca . Și nu mai zic nimic de vorbit . Nu puteam nici măcar să te salut . Nu îmi vine să cred .