Vieți schimbate

Capitolul 29

Daniel nu a văzut scena pe care a văzut-o soția lui, dar a înțeles că ceva s-a schimbat la Elian atunci când acesta și-a făcut apariția în birou. Privirea lui parcă nu mai este la fel de tulbure. Chipul lui nu mai este întunecat. Umerii lui nu mai sunt împovărați.

- Nu vă așteptam atât de curând acasă, spune el așezându-se pe unul din fotoliile aflate în fața biroului masiv de lemn, de unde tatăl său îl analiza îngândurat.

- De ce? Deranjăm?

- Deloc! Doar că nu mă așteptam să fiți aici.

- Ai început să le aduci acasă! Ce părere are Jessie despre gestul tău? Ah! Am uitat. Ai alungat-o.

Tonul dur cu care i se adresează Daniel nu îl surprinde pe Elian deoarece se aștepta la o astfel de reacție din partea tatălui său. Acesta nu ratează nicio ocazie ca să-și exprime poziția de apărător al lui Jessie. În toți acești ani, Daniel a fost singura persoană care și-a arătat compasiunea față de acea femeie.

- Nu am alungat pe nimeni, se apără Elian destul de calm, așa cum o face de fiecare dată când vorbește cu tatăl său. A plecat singură.

- Ajutată de fapt de Alex, nu-i așa?

- Daca știi de ce mă mai întrebi.

- Să nu te pună dracu' să divorțezi de ea. Nu vreau să-mi pierd nepotul din cauza escapadelor tale amoroase.

Primul impuls al lui Elian este să-i spună lui Daniel că Aimee nu este  o escapadă, o femeie ca oricare alta, așa cum crede el, dar știe că nu va rezolva nimic. Din contră, îl va enerva și mai tare pe tatăl său, care este deja pornit împotriva lui.

- Mateo nu este nepotul tău, spune franc atingând cel mai sensibil punct al lui Daniel.

De multe ori s-a gândit cum să-i dea această veste. Care este cel mai bun moment și care sunt cele mai potrivite cuvinte... Știe că nu a nimerit nici momentul și nici cuvintele potrivite, dar poate că este mai bine așa. Se pare că tatăl lui nu are nevoie să fie protejat de astfel de adevăruri.

- Poftim!

- Mateo nu poate să fie nepotul tău atâta timp cât eu nu sunt tatăl lui, spune Elian apăsat, lăsându-se pe spate.

Deși pare relaxat și destul de calm, interiorul lui este precum un vulcan în toiul erupției. Atenția îi este activată la maxim, fiind pregătit să acționeze în orice moment. Nu știe cât de mult va rezista inima bolnavă a tatălui său.

- Despre ce dracului vorbești acolo?

- Ai auzit foarte bine ce am spus, nu mă face să repet.

- Cum este posibil? se interesează Daniel destul de calm.

- Nu știu și nici nu intenționez să cercetez subiectul. Dacă ești curios, n-ai decât să cauți singur răspunsul. Jessie nu mai face parte din viața mea. Mateo este încă în camera lui și nu am de gând să-l trimit în altă parte. Rămâne la mine.

- Știi că nu o să reușești asta niciodată, nu-i așa?

- Vom vedea. Nu mi-ai spus de ce ești aici și nu în Scoția? schimbă elegant subiectul fiind preocupat totuși de sănătatea lui Daniel.

- Nici tu nu mi-ai spus nimic despre planurile tale mărețe.

- Nu știu la care planuri mărețe te referi.

- Te miști destul de repede, n-am ce zice. Mă întreb ce dracului ai de gând să faci cu ea?

- Cu ea!! Care ea?