Planul II

3.2K 182 28
                                    

Severus își trecu mâna prin păr nervos. Stătea în fața ușii casei lui și ezita să intre. Ținea cheia strâns în mâna dreaptă. Ziua victorioasă se sfârșise prost cu telefonul Mariei. Ar fi dorit să își petreacă seara în    compania oricarei alte persoane, numai cu soția lui Nu! Soția lui.. se uită încruntat la verigheta: prins de ea printr-un jurământ. Strânse din dinți când își aminti că a ei încă era în caseta cu bijuterii. Va trebui sa rezolve și acest lucru,  dar cu blândețe. Dacă dorea să existe iubire în inima ei pentru el, trebuia să își urmeze planul. Începuse cu stângul această farsă, dar va trebui să o continue cu dreptul!

Trase adânc aer in piept și pătrunse în casă. Spre surprinderea lui era liniște. Lumina era stinsă. Dădu ochii peste cap, probabil dăduse bir cu fugiții ca de obicei. Doar că azi nu prea avea chef de copilării. Fusese o zi prea perfectă, pentru a închide ochii jocului ei prostesc. Ar fi putut fi acum în brațele Elenei, își mușcă buza imaginandu-si buzele ei atingându-i pielea, iar degetele jucându-se cu sfârcurile lui. O Doamne, încă mai avea timp sa părăsească acest loc neprimitor și să fie învăluit de pasiunea tulburătoare care îi unea.  Se sprijini de masa din sufragerie, trecându-și a doua oară mâna prin păr.  Poate Maria nici nu era acasă, era întuneric peste tot, o liniște prevestitoare de rău, dar gândul că ar lipsi îi produse un nod în stomac. Nimic nu se auzea. Dacă îi jucase o farsă, nu va răspunde de el!!! Strânse pumnul, trase aer în piept simțind cum furia bine cunoscută îi invadează fiecare celulă din corp. Cum reușea să îl înnebunească.  "Cățea!" Dar întorcând capul observă un firicel de lumină strecurându-se pe sub ușă. Respiră ușurat.  Era acasă, dar imediat scrâșni din dinți. "Iar se ascunde de mine!"

Gata, răbdarea lui se sfârșise! Păși hotărât spre camera ei. Ridică o sprânceană când o văzu întredeschisa. Iar când privi...înlemni, toată energia negativă evaporandu-se. Stătea în lenjerie intimă albă în fața oglinzii, balansandu-se de pe un picior pe altul. Părul negru precum abanosul îi mângâia delicat talia îngustă. Ar fi vrut ca în locul firelor să îi fie degetele și să se bucure de delicatețea pielii, în timp ce îi săruta baza gatului.  Severus înghiți în sec, părea atât de ingenua ca și cum de abia acum se descoperea. Probabil că era adevărat, poate nici nu fusese conștientă ce frumos corp avea, dar nici el nu realizaze ca sub hainele hidoase se ascunde un  trup de zeiță! Privi fascinat cum se ridică pe vârfuri și își prinde părul în mâini.  "Doamne cât e de frumoasă!" Parcă cineva invizibil îi ridicase valul de pe ochi. Respira mai repede, se excitase. O zări cum își mușcă buza în timp ce își cuprinde sânul în mână,  testându-i greutatea. O zvâcnire în partea de jos îl făcu să icneasca. O dorea. Gândul îl tulbura nespus. Nu era prima dată, dar acum era diferit.

Făcu 3 pași în spate, trecându-și a treia oară mâna prin păr. Șocul îi bătu la ușa interioară, împietrindu-l pentru o clipă. Se îndreptă spre bucătărie, mirosul fripturii îmbătandu-i simțurile. Cum nu îl simțise prima dată? Oftă, furia îl orbise. Numără până la trei încercând să se liniștească, dacă nu o făcea risca să o izbească de perete sarutand-o, sperind-o inutil. Inima încă îi zvacnea, sângele îi alerga repede prin venea. .. ce se întâmpla cu el? Văzuse o femeie aproape goala și înnebunise? Atât era de disperat?

Încremeni când auzi ușa bucătăriei deschizându-se. " Dacă mă întorc magia v-a dispărea.  Voi reveni la normal"
- Ai venit? Nu te-am auzit- spuse Maria-.
Severus se întoarse.  Își lasase părul pe o parte, fără să vrea îl urmări cum îi îmbrăca sânul drept. Pentru prima dată de când o cunoscuse realiza că în ciuda stângăciei și a stilului vestimentar bizar, era feminină și proaspătă ca un trandafir abia cules. Nu era goală, dar Severus așa o vedea. Chiar dacă fusta îi învelea coapsele, iar cămașuta roz o înbujora, Black încă avea în fața ochilor imaginea ei din oglindă.
- Sirius ești bine? Ma privești.... ciudat.
Cuvintele fugisera, lăsându-l prada simțurilor.
- Eu... - zise Maria in timo ce se uita la vârful pantofilor lui negri care străluceau, probabil erau dați cu cremă. Se simțea stanjenita. Ca de fiecare dată, soțul ei, o înspăimânta.- Mul... (Trase aer în piept) Mulțumesc ca ai venit și pentru buchetul minunat. Îmi plac florile!
- Eu trebuie sa îți mulțumesc. (Se întoarse cu spatele pentru a lua un pahar.) Sunt însetat.  Știi de ce?
- Nu ai băut destulă apa azi? ( Spuse cu inocenta. Avea impresia ridicolă că e în pericol. ) Ești bine?
Apa rece îl mai liniști puțin. Încercă să își reprime impulsul de a o sărută. Defapt. .de a face dragoste cu ea.. Deodată auzi din nou țipătul inuman pe care îl uitase. Era urletul Mariei din noaptea aceea blestemată, care îi bantuise visele. Bău încă un pahar. Închise ochii. " Calmează-te!" Se întoarse zâmbindu-i
- Mă bucur ca ți-au plăcut florile. Dar adevărata floare ești tu. ( O văzu roșind ferindu-si privirea. )
- Am pus masa.. în sufragerie.
- În sufragerie? (Cum de nu observase?)

Tăcerea se așternu peste cei doi, cina desfășurându-se în liniște. Ea gândindu-se la prietena ei, iar Severus încercând sa ignore dorința pentru soție.  Friptura era delicioasă,  iar legume crocante. După un timp, înainte sa strângă masa... se auzi glasul cristalin al Mariei.
- Sirius?
-Îh?
- Știi... Mirela nu.. nu va putea veni săptămâna aceasta.
- Mirela?
- Aaa da, ți-am povestit de ea... este prietena mea.
Îl mintea. Deci nu era singurul mincinos din cameră.
-  Dacă nu există nici o prietenă... nu mă supăr. Ai avut tu, probabil, motivele tale de ai inventat existența ei. -Își puse puțin vin. Magia începuse să se risipească. Calmul nu era punctul lui forte în aceasta relație.  Poate era mai bine să își unească buzele cu ale ei. Doar erau căsătoriți!
Maria era uimită.
- De ..de..de..ce..
O prinse de mână.
- Nu te mai bâlbâi! M-am saturat de minciunile și ascunzișuri tale. - Se uită în ochii ei- Recunoaște că nu există nici o prietena din liceu!
-Dă-mi drumul!- spuse zbatandu-se. Black își îndreptă privirea spre degetele noduroase care îi strângeau încheietura. Parcă îi intraseră în piele, era atât de fragilă. Fragilă. . Imaginea din oglindă aparandu-i din nou în minte scuturandu-l puternic. -
- Iartă-ma!! Nu vreau să mă mai minți.
- Dar nu te-am mințit!
- Atunci cum se face ca această prietenă - apasă pe cuvântul "prietenă"- are 100 de nume? I le schimbi cu o velocitate de neimaginat. Chiar as dori să o întâlnesc. Probabil e un unicat.
Maria se uită în farfurie. Îi rămăsese un bob de mazăre, era de un verde închis. Dinții furculiței parcă doreau să îl înhațe. Îi paru rău de el, asa se simțea și ea...în pericol.
- Sirius. .. există! Cu trecerea anilor a devenit o obișnuită prin a ne schimba numele dorind să o păcălim pe maica stareța care avea o plăcere prin a ne pedepsi. Tata ( făcu o pauză) își dăduse acceptul, lasase educația mea în mâinile ei. Iar frica de temnițele mănăstirii .. Nu.. nu te supăra, dar nu doresc să vorbesc despre asta. Frigul de acolo mi-a pătruns adânc în suflet.
-Îmi pare rău. ..
- Numele ei adevărat e Monica Brown. Era nepoata uneia dintre măicuțe. Întârzie..din lipsă de bani, e prea orgolioasa să îi accepte de la mine. Banii ne schimbă, nu e așa?
Black nu răspunse.
-Mereu am fost apropiate. Dar...ajutorul meu l-a refuzat mereu. Mi-a intrat în reflex schimbarea numelui în ceea ce o privește.  Ne-am jucat și în același timp ne-am apărat. Cum ți-am zis pentru maica stareta educația semnifica obedienta, rigiditate și maniere impecabile. Iar tata  i-a dat mâna liberă în ceea ce mă privește. Îmi e tare dor de Monica. Îmi lipsește. Mailul ei m-a întristat.

Simtitndu-se iritat și dorind să schimbe subiectul, întrebă:
- Mă gândeam, nu ai dori să urmezi o facultate? - Tăcere- E ceva normal ca pentru o tânăra sa dorească sa meargă la universitate. Îți dai seama că ai să întâlnești persoane noi, plus nu ai să mai stai în casă. Doamne, nu ma înțelege greșit- O simți cum îngheață- Nu ma deranjează că majoritatea timpului ți-l petreci între 4 pereți, dar cred ca ar fi o schimbare benefică. Eu..- își alese cuvintele cu grijă- am sa te sprijin oricum!
- E o opțiune. ..am să văd.
Liniștea se așeza lângă ei, zâmbind ca o vulpe. Black cazu iar pe gânduri, iar Maria nu știa cum se încheie seara mai repede. Așa că se ridică strângând tacâmurile. Dar înainte să plece o prinse de mână.
- Nu vrei sa ne uităm la un film?
Dădu din cap, fugind repede spre mașina  de spălat vase.
Se uită după ea, ar fi vrut să îi sărute picioarele începând de la degetele micuțe până sus. Scutură din cap nervos. Dacă nu înceta cu aceste gânduri diavolești ...  Atunci realiza că trebuia să o aibă cu orice în patul lui! Șoricelul acesta mic trebuia să geamă sub el șoptindu-i numele în timp ce o penetra puternic. Dar țipătul îl luă pe nepregătite. Ce îi făcuse în acea seară? Dar nu îi pasa pentru că o va avea din nou. Își jurase în timp ce îi privea fundul și spatele. Conștiința fiindu-i din nou întemnitata. Nu avea nevoie de ea, avea un plan care trebuia să îl urmeze cu sfințenie. Zâmbi, crezuse că se sfârșise cu surprizele. ..Dar uite că cea mai mare îl așteptase în seara asta: Dorința pentru soția lui. Cine ar fi crezut ca lucrurile vor lua un asemena drum? Bine, nimic nu se schimbase,  doar apăruse la orizont puțin condiment... Dacă iubea ceva: aceea era vânătoarea! "Scumpo ai să cazi în capcană mai repede decât crezi. " Ii urmări linile corpului... abia aștepta să guste și de data asta va fi treaz!

În Londra Victoria stătea ghemuita, în baie, pe gresia rece. Număra punctele...

..............
Va mulțumesc din suflet pentru voturi și pentru cuvintele voastre frumoase. Aștept comentarii și sper sa va placa acest nou capitol.

Cu drag,
Allaria

Maritata cu Forța Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum