Tocilară cu farmec ✔

Capitolul 29

PETRECEREA

Muzica răsună prin boxe. Petrecerea continua desi era aproape de ora patru dimineaţa. Toţi erau energici, toti isi revenisera. Totul era la fel.

Era..

Oamenii veneau şi plecau.. , uneori existând posibilitatea de a nu-i mai revedea niciodată. Mereu exista şi o alta posibilitatea, mereu putem alege sa rămânem, dar ochii noştri nu sunt inca destul de dezvoltati pentru a o vedea. Creierul nostru nu poate vedea chiar toate posibilităţile, toate variantele, toate caile ..

Nu este destul de puternic pentru acest lucru. Toţi erau in acea sală minunată de spectacol cântând împreună cu solistul trupei.

-"Michelle, hai si tu la dans! " imi spuse vesel Sorin, încercând sa ma atraga spre ringul de dans, dar nu aveam suficientă putere pentru a continua.

Eram sleită de puteri, nu puteam continua ceea ce începusem. Îmi incepusem o nouă viaţă. Una in care sa nu -mi pese de trecut, dar nu izbuteam. Oricât aveam să incerc nu am sa reusesc.

-" Nu vezi că nu mă pot tine pe picioare de oboseală? " intreb arătând spre picioarele mele.

-" Hai că nu păţeşti nimic! " spuse si mă trase cu el pe ring.

Nu aveam destulă forta pentru a ma opune, astfel incat am ajuns sa dansez cu el pe ring. Deşi băuse, Sorin era acelaşi. Nu se bâlbâia, nu se clatinea şi din cate pot observa inca gândea lucid.

-"Auu..!!! " ţipă acesta când il calcasem pe picior.

-" Scuze! "

M-am îndepărtat de acesta si am plecat spre canapeua din piele ce stătu ani intregi in acest club.

-"Hey! "ţipă acesta in urma mea " Unde pleci? "

-" Acasă! " spun desi pentru mine acest cuvânt nu mai exista.

-" Unde? "

-"Nu știu, dar vreau sa dorm. "

-" Te-aş lua la mine, dar.... "

-" Uite... Nu vreau sa vă deranjez, nici pe tine, nici pe Alle"

-" Poti sta la Urs! " interveni Cale ce aparuse dintr-o dată.

-" Pot sta singură intr-un hotel. " spun şi incerc să plec dar ajung întinsă pe jos.

-" Nu te putem lăsa aşa! "

-" Aşa cum? " întreb

- " Aşa.. " repetă Cale gesticulând

-" Băută! " continuă Urs, ce auzise puţin din această convorbire, in timp ce se indrepta spre noi.

-" Urs, Michelle va sta la tine, Bryne la Juno , iar Oliver la mine. " spuse Cale.

-" Okke! "

Okke?

Atât are de spus?

Mă lasasem păgubaşă oboselii si adormisem in maşină.

* * *

Când mă trezisem durerea nimicitoare de cap își facute simţită prezenţa. Ma simţeam de parcă urma sa-mi explodeze capul. Sau nu! De parcă a facut-o deja, iar acum arde in urma exploziei. Îmi pusesem perna peste cap pentru a scapa de durere, sau macar să am puterea sa dorm puţin.

Observând ca nu am şanse de reuşită, mă las bătută. Dandu-mi perna şi plapuma jos de pe cap, puteam observa cum soarele patrunde printre draperiile negre ale ferestrei, croindu-şi drum spre faţa băiatului ce dormea lângă mine. Stai ce?
Băiat? Pat? Eu?

Sunt îmbrăcată nu? Verific dacă mai am hainele pe mine şi rasuflu uşurată când le observ zăcând pe corpul meu. In momente acest fel ma bucur că nu am ascultat-o pe Alya şi m-am imbracat in pantaloni la o petrecere. Şi totuşi ce caut aici? Cât am băut? Aleg până la urmă sa mă ridic din pat pentru a găsi o pastilă cu rolul de a domoli durerea insuportabilă de cap, dar se întâmplă ceva imprevizibil, ceva la care nu m-aş fii asteptat niciodată.

- " Ce naiba? " strigă Urs arunci când voma mea face contact cu faţa lui.

-" E vina ta! Tu te-ai pu-... " nu mai apuc să termin ceea ce aveam de spus caci o a doua tura de vomă face contact, acum, pieptul său dezgolit. Un zâmbet inocent luă viaţa pe faţa mea, nu inainte de a pufni in râs.

Hey!😊 Scuzati-ma că n-am mai scris de mult, dar aveam nevoie de o pauză, pentru învăţat.📝✒✏ Dar cum s-a terminat anul şcolar,🎓 voi deveni mai activă, şi sacaitoare ( in poveste). 💋 Ce medie aţi avut in acest an, si in ce clasă sunteţi? 😄 Felicitări pentru rezultatele obţinute - indiferent de acestea - şi sper ca să reuşim să terminăm această carte cat mai curând, dar cu cât mai multe capitole posibile. ♻😊😉

Orice sfat/ părere este bine primit/ă. 😘