Introducere

2.9K 91 8
                                    

Iată-mă sunt pe aceeaşi bancă în întunericul unei nopți de primăvară exact ca acum   7 ani.. Nu voi uita acea zi... o zi atât de  specială pentru mine. Acelaşi parc,acelaşi copac. Acum 7 ani l-am cunoscut aici când m-a apărat de acei copii răutăcioşi. Pe atunci aveam abea 14 ani... ce repede a trecut timpul.. parcă săptămâna trecută se întâmplase asta.

Acum doi ani aceeaşi bancă,acelaşi parc,acelaşi băiat m-a intrebat dacă vreau să fim înpreună.. cum să refuz? Of... nu aveam cum. De atunci suntem împreună. Acum m-a chemat tot aici... oare de ce... El a fost,este şi va fii mereu totul pentru mine,oare de asta m-a chemat? Of...dacă vrea  să mă ceară de soție? La urma urmei acum am 21 de ani...iar în ultimii doi ani,alături  de el mă simt cea mai fericită.. Dar totuşi... nu sunt pregătită să fiu sotie.. Dacă apar copii?

Oh.. ce ridicolă sunt.. Mă gândesc la copii,dar eu nici Sex nu am făcut vreodată. Da... aşa e. Suntem de doi ani împreună,am fost la el de atâtea ori,am dormit cu el,dar niciodată nu i-am oferit acel ceva... Dar dacă mă va cere... astăzi este ziua cea mare şi voi face asta cu el.. îl iubesc prea mult..

Oare sunt destul de buna sa fiu soția lui? Daca nu asta va vrea de fapt? Daca vrea sa ne despărțim... Asta e ridicol..
Un zâmbet tâmp mi.a acoperit fața... Siiiiguuur.. mi se părea prea amuzant să vrea asta..

-Lia?

-Da?
Spun aproape țipând când vocea lui spunându-mi numele mă trezeşte din visare.

-Vreau să vorbim ceva serios.
Continuă şi văd că este cu   adevărat serios.
-Orice doreşti...

-Suntem împreună   de atâta timp...
Simt că se codește puțin...

-Da...

-Şi țin la tine enorm. Mereu te-am respectat şi aşteptat în multe domenii.
Apare ușor și o oarecare foiala.... O Doamne cate emoții am.

-Da

Spun încruntându-mă uşor încercând să pară că nu ştiu ce urma să mă întrebe.

-Şi totuşi...vreau..
- da...spun entuziasmată
-Oh... ce greu e... vreau să ne despărțim
-Oh...da...normal că.... Vocea mi-a înghețat procesând ceea ce tocmai a spus.. Ce? Răspund într-un final.

-Uite...e vina mea.. sunt prost...dar nu te mai iubesc

Am trecut prin atâtea...
-2 ani... spun tristă

Mă vedeam a lui
-2 ani!

totul era perfect...
-2 ani!!

-Lia...eşti bine?

-De ce.... vocea mea a sunat stinsă şi înceată. Vocea îmi suna atât de încet încât credeam că mi-au înghețat cuvintele în gât. De ce vrei asta?

-Păi.... săptămâna trecută când tu învățai pentru acel examen.. eu am ieşit în oraş.. Am mers la clubul ăla tare din centru unde am cam băut... am cunoscut o fată şi m-am culcat cu ea. O iubesc acum

   Toate astea sunau absurd.. așteptam să înceapă brusc sa râdă și să scoată o cutiuță de la spate in care era obiectul rotund care părea acum un obiectiv imposibil.... Când brusc am realizat că era serios... Când mi.am dat seama de seriozitate pur și simplu simțeam că mi-a aruncat o găleată de gheață în față aceasta intrând prin sângele meu si ajunsă la inimă se topeste uşor în ochi,curgând pe obraji...

-De ce?! Pentru că ți-a dat ce nu am putut eu?E mai frumoasă? mai isteață? Cum e?

-Nu face asta.... nu neapărat... te rog înțelege şi   dacă mă iubeşti... uită-mă.

A spus plecând pur şi simplu lăsându-mă singură în întuneric... Cum as putea să îl uit când el e toată viața mea.... Iubesc acest om lipsit de scrupule pe care ar trebui să îl urăsc acum,nu?

După câteva minute în care doar am privit în gol, m-am ridicat şi mi-am târâit picioarele pe poarta micuță a parcului ieşind în stradă şi mergând la nimereala.Totul părea stins și înghețat parcă în aceeași temă cu mine.. Nu ştiam unde merg,iar casa mea era în direcția opusă,dar am continuat să merg.

Am ajuns în centru unde luminițele stridente a clubului juuucau în bezna de afară. Intru. N-am mai fost în club de atât timp...e acelaşi club în   care el a cunoscut-o. Nu sunt geloasă... Să moară ea dacă mint.

  Mă aşez la bar şi comand un pahar de orice. Încep să beau comandând mereu câte un pahar de "orice" lăsând barmanul   să aleagă ce urma să beau în această seară. Diferite gusturi îmi curg pe gât şi tot mai mult mă cuprinde o amețeală ciudată...
Cred că am băut cam mult.

Din întâmplareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum