Marko

Capitolul 2

,,Nu știam cât de greu va fi să îmi ascund secrerele''

Urăsc partea asta a zilei care se numește dimineață. Sunetul alarmei care mă scoate din minți. Mahmureala după o noapte lungă. Lumina care îmi arde ochii.

Este vineri, ultima zi de liceu după o săptămână atât de încărcată. Sper să se termine cu bine și să am parte de un weekend bine meritat.

Toată noaptea sau în mica parte a nopții când am dormit, am avut vise despre brunet. Cum poate să îmi intre atât de repede în cap?! Nu vreau să îi dau satisfacere. Vreau să vadă că nu toate fetele îi cad la picioare. Vreau să vadă că eu nu sunt ca toate celelalte.

Eu sunt o persoană serioasă, fidelă, și nu pentru a demonstra asta cuiva, ci pentru faptul că mai întâi de toate mă respect ca mine ca și femeie. Sunt ambițioasă și o fire luptătoare când vine vorba de ceea ce iubesc. Nu accept înșelatul și nici minciuna, urăsc tot ceea ce ține de falsitate. Poate sunt uneori mai tăcută și lumea mă consideră vulnerabilă, dar nu e așa, știu când să tac și când să vorbesc, nu las pe nimeni să mă calce în picioare pentru că nu sunt preșul nimănui. Sunt puternică și știu asta, nu e nevoie să îmi spună nimeni. De unde și vorba ,,pisica blândă zgârie rău,,. Știu să mă apăr de una singură și nu accept mila nimănui. Îmi cunosc limitele și potențialul, de aceea părerea lumii despre mine nu mă afectează. Eu știu cine sunt și cum sunt. Nu o să accept niciodată o relație bazată pe beneficii.

Mă hotărăsc să mă dau jos din pat într-un final, chiar dacă mi-aș dori să nu merg la liceu astăzi.
Deschid telefonul să mă uit la ceas... 7:10. Am încurcat-o și de data asta! În fiecare dimineață merg cu Erick și Lisa, care vin la 7:30 cu mașina după mine.

Mă îmbrac repede într-o pereche de blugi negri mulați și într-un top alb. Îmi dau cu rimel și puțină pudră în obraji, nu sunt adepta unui machiaj strident, după care îmi dau cu un ruj nude mat care să îmi scoată în evidență pielea ușor bronzată.  Îmi place să fiu naturală de obicei. Sunt de părere că naturalețea este cel mai frumos machiaj. Frumusețea este oricum trecătoare. Degeaba ai buze frumoase, dacă vorbești ca la piață. Degeaba porți tocuri înalte, dacă ai standarde joase. Trebuie să arăți bine și să gândești la fel! Așa că fă-te frumoasă pentru tine, nu pentru ochii lumii sau pentru a atrage atenția unui băiat! Frumusețea atrage privirea bărbaților, în timp ce respectul de sine atrage respectul și iubirea acestora.

Îmi iau geaca de blugi de pe scaun și ghiozdanul, după care cobor jos chiar la fix când se aude claxonul mașinii lui Erick.

—Bună dimineața, îi salut în timp ce închid portiera mașinii.

—Bună dimineață, frumoasa adormită! Îmi răspunse Erick râzând de mine. Urăsc când îmi zice așa. E vina mea că nu pot fii m-ai matinală?! Răspunsul ar fi ,,cu siguranță,, însă e vina oamenilor de știință care nu au inventat o mașinărie de oprit timpul, pentru a m-ai putea dormi și eu puțin.

—Iar nu ai pus ceasul să sune? mă întrebă Lisa nervoasă, cunoscându-mă foarte bine și știind că fața asta o am atunci când abia m-am trezit.

—De data asta chiar l-am pus. Păcat că am avut o motivație prea puternică de a nu mă trezi și de a nu veni la liceu astăzi, o înștiințez pentru ai face cunoscut adevăratul motiv.

—Și ce te-a făcut să te răzgândești sau cine? Mă întrebă parcă știind deja răspunsul. Cu siguranță fata asta se gândește acum la un motiv absurd legat de frumosul brunet. Dar e nebună! Așa este ea și m-am obișnuit cu asta. Dacă Dumnezeu m-a pricopsit cu ea, acum ce să fac?