Marko

Capitolul 4

,,Nu poți să faci vreun rău când ai numai dragoste în suflet''

—Cum mi-ai băgat biletul în geacă? Îl întreb nervoasă pe brunetul de la telefon.

—Nu contează asta. Pot să fac multe fără ca tu să nu îți dai seama. Eu ți-am spus să ai grijă! Mă atenționă cu o voce plăcută.

El a vrut să vorbească cu mine, doar ca să mă amenințe din nou? Nu înțeleg de ce vrea să mă sperie. Și eu care îmi schimbasem părerea despre el.

—Ce vrei Marko? Îl întreb nervoasă.

—Tu ai sunat! Mă luase peste picior amuzat de situație. Se aștepta să fiu curioasă și să sun, iar acum face mișto. Minunat!

—Da, am sunat deoarece m-am trezit cu un număr de telefon în buzunar... de la un nebun care nu are ce să facă acasă se pare. Termin fraza spunându-i părerea mea sinceră. De ce l-ai pus dacă nu voiai să vorbești cu mine? Îl întreb curioasă.

—Păi nebunul acela, a vrut numărul tău de telefon, iar acum îl are. Îmi răspunde auzindu-l cum rânjește.

—Cum de nu ai observat că am sunat cu număr privat? Ai o privire foarte ageră de obicei, din câte am văzut. Poți să vezi destul de bine multe lucruri care nu te privesc, fac referire la situația când m-a văzut ce am scos din dulap. Acum, cu telefonul în mână nu ai observat că am sunat cu număr privat? Mă dezamăgești, Marko! Termin ce am avut de zis, auzind cum i-am tăiat elanul, iar râsul lui de mai devreme devenind inexistent.

Crede că poate să facă așa ușor rost de numărul meu? Vreau să îl chinui puțin, să m-ai fiarbă câteva zile.

—Ce pot să fac ca să-mi dai numărul tău? Mă întrebă acesta serios, cu o voce seducătoare încercând să mă amețească puțin.

Pentru încercarea lui de a mă fraieri cu vocea sa de agățat, l-aș ruga să se arunce într-un vulcan activ. Cu siguranță are destui bani să găsească unul.

—Chiar vrei să știi? Aștept răspunsul știind deja ce să ii cer.

—Da! Spuse acesta sigur pe el. Sper să nu creadă că îi voi cere nu știu ce geantă de la Luis Vuitton.

—Vreau să îi spui Lisei că nu mă placi și nu ai nici-o treabă cu mine. Ii cer acestuia vrând ca Lisa să nu mă m-ai zăpăcească la cap cu el.

—Nu pot, îmi zise acesta râzând nervos la propunerea mea.

—De ce nu poți?

—Păi asta ar înseamnă să mint și crede-mă, nu am chef de asta acum, mai ales după ce am observat că tu asculți orice minciună și orice bârfă aruncată în aer. Mă atenționă, dându-mi seama că știe, că eu cred zvonurile auzite.

—Marko, crezi că doar eu ascult bârfele? Tot liceul o face! Până și într-un ziar de scandal ai apărut sub titlul ,,Moștenitorul familiei Adams, a fost prins conducând într-o cursă ilegală pe străzile ascunse ale Californiei alături de încă cinci amici de-ai săi,, și asta ți-o zic doar așa, pentru ați argumenta de ce cred zvonul că ești sau ai fost urmărit de poliție pentru cursele ilegale pe care le practici. Nu mai zic de celălalt zvon pe care cu siguranță îl cunoști: ,,câte o fată pe noapte" și... am auzit că e lege ca dimineața să dispară din patul tău și din casa ta. Deci încetează să mă m-ai aburești, îi răspund acid, demonstrându-i că vorbesc în cunoaștere de cauză.