Marko

Capitolul 6

,,Se spune că învățăm din greșeli... dar dacă greșim de m-ai multe ori ce se pune?''

—Bine ați venit cu toții. Este a treia petrecere de când am început liceul și ne aflăm în una dintre ultimele luni liceu. Suntem clasa a XII-a, haideți să ne bucurăm și să ne petrecem ultimul an la maxim.

—Yeyyyyy. Mă bucur când și ei se bucură, iar urletele și strigătele astea știu că sunt de bucurie.

—Deci fii atentă, l-am văzut pe Zack foarte încordat. Să ai grija la el. Nu cumva să îi treacă prin cap vre-o prostie, mă atenționă Lisa părăsind "ringul" de dans.

Știu la ce se referă Lisa. Zack are un stil mai direct de abordare când vine vorba să ne împăcăm sau când vine vorba de mine, în general. Ar face orice doar ca să-și petreacă timpul cu mine...

—O sa am grijă. Îi răspund zâmbind calmă.

—L-am văzut și pe Marko. La cum s-a îmbrăcat are intenții serioase să te cucerească... și un abdomen la fel de serios, continuă Lisa. Dacă nu l-aș fi iubit pe Erick atât de mult, mi-aș fi încercat norocul.

—Ai grijă să nu te audă cineva, râd de ea privind simbolic în jur.

Știu, știu e complet nebună...

Se face ora 00:35, iar rujul meu și-a pierdut de tot nuanța. Urc până sus în camera mea să îmi reîmprospătez machiajul.

Îmi iau repede rujul din portfard și mă duc în oglindă. Două brațe mă surprind într-o strânsoare puternică fără a putea reacționa. Când mă uit în oglindă, în spatele meu se afla Zack. Iar a venit să-mi cerșească iubirea și să îmi promită luna de pe cer?

—Ai pierdut ceva? Îl întreb ironică încercând să scap din brațele sale.

—Nu ceva. Pe cineva! Pe iubita mea. Mă întoarse cu fața spre el vrând să mă sărute.

—Atunci caut-o în altă parte, nu este aici. Îl împing reușind să mă feresc la timp de buzele sale.

—Știi ceva Stormy, m-am săturat de mofturile tale. Te-am luat cu frumosul până acum, dar se pare că ție îți plac băieți răi... așa ca Marko! Îmi reproșă acesta nervos. El a venit de o lună și deja te cucerește, iar eu încerc de astă vară să te iau înapoi și nu reușesc. Ce are atât de special? Mă întrebă acesta confuz, gesticulând agitat.

Cât de nebun să fie? M-a înșelat și crede că am să îi sar din nou în brațe? Cum să mă împac cu acest idiot?
Acum este gelos? Când m-a înșelat nu s-a gândit la asta?

Mă prinde cu ambele mâini de mijloc împingându-mă în perete puternic.
Încerc să strig după ajutor, dar muzica este mult prea tare.
Cu o mână îmi ține mâinile, iar cu cealaltă coboară spre coapsele mele. Într-o secundă mă trage spre el, corpurile noastre lipindu-se. Începe să mă sărute și încet coboară spre gât, mai apoi spre umerii mei goi. Puterea mea nu se poate compara cu a lui și nu pot face nimic, încerc să îl împing de pe mine, dar degeaba. Forța mea nu se poate măsura cu a sa. Lacrimile care mi-au inundat chipul se pare că nu-l impresionează, la fel cum nu-l impresionează nici rugămințile mele de a înceta.
Dintr-odată mă simt eliberată și îl văd pe Marko împingându-l pe Zack. Îl lovește continu' acesta neavând ce să facă.