Cunoscuta de idolii mei?

Ce se intampla?

Ma întâlnesc zilnic cu Sun-Hi. Sunt aici de o săptămâna și iubesc țara la Nebunie. Nu îmi imaginez de ce voiam sa rămân. As fii pierdut atâtea.

Ascult BTS zilnic și impreuna cu prietena mea învăț coreeana,ceea ce ii mulțumesc. Ma ajuta foarte mult. Mereu când ne întâlnim vorbim despre ei,ceea ce ma face sa ma simt o adevarata army. Ma gândesc ca eu chiar sunt ik aceeași țara cu ei. Ce as vrea sa ii întâlnesc!

Astea sunt singurele lucruri care ma mai fac sa zâmbesc,zâmbetul lui Sun-Hi și melodiile celor de la BTS. Viața mea e vraiște. Bunicii mei sunt internați intr un spital din Busan. Nu se simt bine deloc. Nu știu ce sa fac. Prietena mea ma încurajează,dar totul e greu. Cum sa trec peste? Cum o sa se facă bine vreodată când ei acum sunt la pat? Nu mai pot sa cred nimic. Nu vreau sa se întâmple nimic cu ei,ii iubesc prea mult!

Peste doua zile

M am trezit pe la 8. Aveam cearcănele mai mari decât ochii. Ma simteam obosita cu toate ca dormisem 10 ore. Nu am o stare buna deloc. Nu mai pot sa dorm,am imsomnii. Nimic nu ma mai face fericita.

Îmi luam micul dejun și aud cum îmi suna telefonul din camera mea. Era la încărcat. Am fugit repede și am văzut ca ma suna mama.

Convorbire telefonică

M : Alo!
Eu : Da,mama.
M : Te ai trezit?
Eu : Da,mâncam cereale cu lapte. Unde sunteți? Sunt singura acasă.
M : Suntem la spital,in Busan. Am plecat azi noapte. Bunicii tai nu se simt deloc bine și nu mai au multe șanse la viața. Nu te speria,te rog!

Îmi cade telefonul din mâna

Eu : Cum? Cum e posibil? Bunicii mei sunt sănătoși! Nu au nimic! Sunt perfect sănătoși! E imposibil! Minciuni! și încep sa plâng
M : Ti am zis sa nu te sperii! O sa fie operați. Îmi pare rau! E spre binele lo...

Închid

Sunt speriata,foarte speriata. Cum sa nu aibă șanse la viața? E ceva imposibil! Trebuie sa o sun pe Sun-Hi!

Convorbire telefonică

Eu : Buna,Sun-Hi!
S : Buna! S a întâmplat ceva? Parca plângi.
Eu : Da. Părinții mei m au sunat sa îmi zică ca bunicii nu mai au șanse la viața. Sunt in Busan acum,la un spital.
S : Cum? Doamne! De cât timp îți cunosc buncii! Nu se poate...
Eu : Ba da,vad ca se poate.
S : Ma duc la tatăl meu sa ii spun sa ne ducă pana in Busan. Vrei?
Eu : Ma mai intrebi? Chiar te rog...

Convorbire încheiata

Peste o ora m a sunat Sun-Hi și mi a zis sa ies ca a rezolvat cu tatăl ei.

Ma îmbrac grabita intr o salopeta,niște converși și un tricou cu dungi și ies imediat.