HAREM VOL 1 Oraşul De Aur

Istorie

Buna,

Nu e un articol, desi lucrez la urmatorul. Am simtit nevoia, mai ales pentru mine, dar si pentru voi sa vorbesc un pic de personajele istorice ale romanului. Ei nu sunt personaje principale, ci doar le folosesc ca romanul sa para cat mai veridic adica sultanul Ahmed I si Sultana Kosem.

Actiunea romanului incepe in 1612 cand Alexandra se trezeste in Piata de Sclavi.

Ahmed I s-a nascut in 1590, iar in 1612 avea 22 de ani, ca apoi sa moara in 1617 de tifos. Destul de tanar, dar desi a devenit sultan la 13 ani in anul 1603, a fost un barbat foarte hotarat, stiind ce doreste de mic. Colectiona inele. Mama acestuia moare imediat dupa ce devine sultan.
In anul 1612 avea loc razboiul perso-otoman ( 1603-1618).

In 1604 intra in harem Anastasia, viitoarea Kosem Sultan. Se spune ca avea origini greci si wra fata unei preot crestin. Se naste in anul 1590 si paraseste aceasta lume in 1651. Deci ajunge in harem la varsta de 14 ani si da nastere primului fiu in anul 1612, in 27 iulie 1612 mai exact. Devenin mai tarziu sultanul Murad al IV-lea, dar nu acesta a fost primul fiu al sultanului, ci Osman nascut in 1604 si Mehmed nascut in 1605. Deci Kosem nu a devenit sultana decat cu urcarea la tron a fiului ei Murad, pana la moarea sultanului in 1617 ea a fost consoarta favorita a sultanului, purtand titlul de haseki.
In 1612 s-a nascut primul ei copil si tot in acest an l-a salvat pe fratele sultanului, Mustafa care avea sa devina sultanul Mustafa I.

"La începutul secolului al XVII-lea a fost schimbat sistemul de succesiune la tron în Imperiul Otoman și se pare că sultana Kösem a avut o influență semnificativă asupra acestui eveniment. Până atunci, succesiunea la tron era o competiție deschisă tuturor fiilor sultanului, iar câștigătorul își ucidea frații. Începând din prima jumătate a secolului  al XVII-lea, tronul a fost moștenit de primul născut, în timp ce frații lui erau închiși în palat. Tradiția a fost schimbată odată cu urcarea pe tron a lui Ahmed I. În 1603, noul sultan avea numai 13 ani, iar Mustafa, fratele său mai mic, a fost cruțat pentru a asigura supraviețuirea dinastiei, în cazul decesului lui Ahmed sau dacă acesta nu putea avea copii.  Rațiunile care l-au salvat pe Mustafa au dispărut după ce Ahmed a ajuns la maturitate și a avut mai mulți moștenitori de sex masculin. Se pare că viața lui Mustafa a fost cruțată în continuare datorită insistențelor sultanei Kösem, care își făcea griji privind soarta fiilor săi. "  https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/viata-si-moartea-sultanei-kosem-povestea-adevarata-a-celei-mai-puternice-sultane-otomane

In anul 1612 Ahmed I a incercat de 2 ori  sa il sugrume pe Mustafa , dar se spune ca prima data a esuat din cauza unei dureri groaznice de stomac, iar a doua din cauza unei furtuni groaznice care s-a abatut deasupra imperului, iar Kosem l-ar fi infuentat sa se razgandeasca spunandu-i ca divinitatea se razbuna, deoarece Allah nu e de acord cu uciderea lui Mustafa care e fratele lui.

Sa aruncam o privire in harem:

"Fiecărui musulman religia îi dă voie să își ia patru soții, care urmează să locuiască în această parte a casei. În cazul sultanilor, pe lângă soții mai existau:concubine, cadâne și sclave, numărul lor fiind impresionat. Din acest motiv, haremul de la Topkapi, care a fost extins după incendiul din 1665, are un spital, o spălătorie, 2 moschei, chioșcuri și 300 de camere, pe lângă alte servicii, ridicându-se pe mai multe niveluri."

"Eunucul Negru făcea parte integrantă din sistemul de robi (kul) pe care se baza întreaga societate otomană, nu doar cea a Palatului Imperial. Palatul Sultanilor era centrul guvernării statului otoman. Guvernatorii, comandanţii militari şi toţi cei care exercitau autoritatea imperială veneau din Palat şi erau servitorii/robii sultanului. În palat ei primeau o educaţie specială, după care erau numiţi în diverse funcţii de stat.

Robii datorau totul sultanului şi de aceea legăturile cu familia creştină sau de o altă religie decât cea islamică erau retezate încă de la intrarea în devşirme. Copiii erau recrutaţi la vârste fragede pentru a deveni robi ai sultanului (la 3-7 ani), doar de la familiile creştine sau de o altă religie decât cea musulmană, din toate regiunile care aparţineau exclusiv Imperiului. Ţările Române, care erau plătitoare de tribut şi vasale, nu aveau acest tribut de sânge, aşa cum se insinuează în filmul lui Sergiu Nicolaescu, „Mihai Viteazul”. În plus, dreptul de viaţă şi de moarte asupra robilor îl avea doar sultanul, nimeni altcineva. Aşadar, recrutarea robilor avea loc doar din raiale şi din provinciile guvernate de paşa-le. Acestora se adăugau şi robii proveniţi din conflicte."

"Trebuie spus că robi nu puteau fi copii ai musulmanilor, iar motivul era acela că în cazul în care aceşti copii vor ajunge în diverse funcţii îşi vor sprijini familia mai mult decât pe sultan. Mentalitatea otomană despre sclavi şi robi nu este asemănătoare cu cea general vehiculată. Fiecare dintre aceşti indivizi avea propria şansă de a deveni o personalitate pe criterii de merit."

"Dacă de robii băieţii, care urmau să devină paji şi să ocupe diverse funcţii în cadrul administraţiei palatului sau a birocraţiei de stat, se ocupa kapi agasi (eunucul alb), superintendentul întregului Palat, de roabe se ocupa harem agasi (eunucul negru). "

"Eunucul negru se afla în aceeaşi relaţie de subordonare faţă de valide-sultan, precum eunucul alb faţă de sultan. După moartea mamei sultanului, prima cadână devenea conducătoarea haremului.

Femeilor nu le era îngăduit să îl întâlnească oricum pe sultan. Ele trebuiau să se ascundă când auzeau papucii de casă ai acestuia ţintuiţi în cuie din argint. Nu era permis ca sultanul să se îndrăgostească de vreo novice. Personalul haremului ca şi pajii primeau un stipendiu zilnic şi o înzestrare cu haine, fiecare având o uniformă specială.

Ideea că 400 sau mai multe femei stăteau timp de zeci de ani la dispoziţia unui sultan este greşită pentru că multe fete deveneau soţii ale pajilor atunci când aceştia părăseau Palatul pentru servicii în afara acestuia. Recrutarea şi ieşirea din serviciul direct al sultanului erau procese continue.

Cele mai multe dintre femei nu erau prezentate sultanului, ci numai acelea de o extrordinară frumuseţe si talent, văzute ca niște potențiale concubine, erau pregătite pentru acest pas. Ele erau învățate să danseze, să recite poezii, să cânte la diverse instrumente muzicale și inițiate în arta erotică. Numai cele mai dotate si talentate ajungeau să fie prezentate sultanului."

"Paza haremului era asigurată de eunucii negri, şeful acestora fiind Marele Eunuc Negru. Termenul de eunuc provine din greaca veche şi semnifică „păzitorul dormitorului”, însă meseria era mult mai veche. Eunucii negrii erau, de obicei, capturați din Egipt, Abisinia sau Sudan și transportați pe Marea Mediterana către târgurile de sclavi din Mecca, Medina, Beirut, Izmir sau Istanbul. Exista o regulă ca toți eunucii, albi sau negri, să fie castrați înainte de a ajunge pe pieţele de sclavi deoarece în zonele islamice operația era interzisă. Totuși, folosirea sclavilor castrați nu era reglementată, permiţându-se așadar folosirea lor."

"Marele Eunuc Negru era corespondentul unui general de armată ocupând funcția de kizlar aga. El avea dreptul să se apropie de sultan oricând și să fie folosit ca mesager pentru mesaje private între sultan și Marele Vizir, fiind totodată o legătură importanta între sultan și mama acestuia, valide sultan. Kizlar aga avea obligația de a a acompania fiecare femeie în interiorul dormitorului sultanului și era practic singurul bărbat care putea intra liber în harem pentru orice fel de urgență nocturnă. Avea și funcţia de martor la căsătoria sultanului, la ceremoniile de naștere, ocupându-se personal de organizarea evenimentelor imperiale – petrecerile de circumcizie, nunți și sărbători. De asemenea, avea puterea și obligatia de a pedepsi orice femeie din harem acuzată de crimă, ducând-o la locul de execuție, punând-o în sac și aruncând-o în Bosfor, pe malul căruia este aşezat palatul Topkapı."https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/haremul-de-la-mitul-placerilor-la-realitatile-stricte-din-palatul-sultanilor

Va multumesc din suflet pentru mesajele minunate si ca ma sustineti sa termin aceasta carte.

Va multumesc pentru voturi si va imbratisez cu drag, nu va spun inca sarbatori fericite pentru ca lucrez la noul capitol si sper sa il postez pana la sfarsitul anului.

Kosem nu e personajul principal al romanului, dar cred ca a fost o femeie remarcabila, care a trecut prin foc si care a rezistat in ciuda tuturor.

Va pup,
Allaria