Din întâmplare

O întâlnire în toiul nopții

Mă legănam în fața si in spate când mașina a parcat fix langa mine. Eram îmbrăcată într-o pereche de blugi și o bluză neagră. Neinspirat. Am urcat în mașină și am observat că și el era îmbrăcat lejer într-un tricou albastru închis și blugi negri.

-STAI! Înainte să plecăm pune-ți asta la ochi.

A zis întinzându-mi o bandană  L-am privit ciudat o clipă când pe el când materialul negru după am făcut ce m-a rugat. Totul era beznă. Misterios. Intrigant. Am simțit cum mașina se pune în  mișcare.

-A. Și ai grijă  că mi-a intrat un păianjen în mașină. Cam pe unde stai tu. Dacă îl simți sa nu te miști. E veninos.

A spus și  în  secunda  următoare am simtit o atingere fina pe cap. Am înlemnit de frica.

-Cristi...de Ce ai un păianjen în mașină?

-Tu de ce nu ai unul?

A întrebat și puteam sa jur că a dat din umeri nepăsător.

-Cred că e pe capul meu.

-Crezi corect.

A zis când eu stăteam nemișcată și fiindu-mi prea frică să ating locul unde simțisem mica atingere. Tremuram în timp ce mă păstrăm puțin calmă.calmă.....calmă......

-PĂIANJEN!!!

Am început să țip și să mă zbat pe scaun cu centura pusă. Părea un ritual de exorcizare. Râsul cristalin al lui Cristi m-a facut să înțeleg  că făcea mișto de mine. Mi-am dat banana jos și  am văzut un păianjen. Am țipat din nou,  dar după scurt timp am văzut că nu se mișca. L-am atins și am simțit  materialul moale și fin al plasticului.

- Ești  penală scumpo. Jur.

A zis râzând cu poftă.

-De aia ai zis să țin asta pe ochi?

- Nu. Pune-l la loc. Vreau să fie surpriză.

Am făcut ce mi-a zis. Stăteam iar pe întuneric cu mâinile în poală. Am simțit  atingerea lui pe mână în timp ce îmi dădea încredere. Mi-a luat mâna și am simțit un sărut scurt pe ea. Pielea îmi  furnica în locul în care el mi-o atinsese. Ce se întâmpla defapt? Stând liniștită și gândindu-mă la mama care sigur m-ar certa pentru ieșirea asta am simțit  cum a oprit mașina. Inerția la oprirea mașinii era plăcută.

Am auzit portiera lui deschizându-se și închizându-se la loc. Apoi am simțit atingerea lui fermă pe mâna mea. Simțeam cum niște fluturi îmi zboară din mână direct în stomac. Sigur... Asta simțim toate pentru un prieten oarecare, Nu?

-Haide scumpo. Pășește ușor peste marginea mașinii afara... bun.. acum înaintează și stai pe loc.

Făceam tot ce imi zicea. M-am oprit simțind că mă apucă ușor de talie cu o mână, iar cealaltă mi-a dat jos bandana de la ochi. Un timp am rămas nemișcată uitându-mă atent la întinderea neagră de apă din fața mea. El m-a tras mai aproape și m-a intrebat dacă îmi place, însă nu puteam da un răspuns în clipa aceea. Lacul mare și  probabil adânc  adăpostea oglindirea lunii pe suprafața lui o dată cu adierea subțire a valurilor produse de vânt care tăiau ușor imaginea lunii. Stelele se vedeau în apă ca niște văpăi albe.

-E... waw.

-Atunci privește  la stânga.

Am întors capul in directia indicată de el unde se afla un copac imens. O salcie cu ramurile aplecate în jos. Sub acestea era o pătură de picnic cu un coș. am zâmbit. Ce clișeu mi-am zis in minte. Ceva original prin simplitate,dar simplitatea s-a dus când el a făcut ceva și copacul s-a aprins de beculețe multicolore aruncând sclipire pe pătura.