Între abis şi paradis

34. Good Kisser

Îl simţise toată noaptea tremurând, acoperindu-se şi descoperindu-se luând-o în braţe şi apoi dându-i drumul. Îi era când frig când cald şi era sigură că răceala nu avea să îi treacă dacă nu stătea măcar şi astazi acasă. În plus putea să îi îmbolnăvească pe toţi de la birou.

Se ridicase silenţios din pat într-un moment în care el i-a dat drumul şi a pus o pernă pe care el s-o poată lua în braţe în locul ei. Făcuse un duş rapid şi se schimbase în hainele de birou. Prima ei zi la serviciu nu avea să fie uşoară. Îi lăse lui soţului ei un bilet în care nu anunţase unde se duce, dar că îi lăsase mâncare in frigider, iar el trebuie doar să o încălzească şi să stea cuminte în pat. Mai adăugase o faţă fericită de amorul artei. 

Luase cheia de la maşina ei şi cea a lui Richard şi îşi închisese telefonul primit de la Regina, deşi nu era sigură că el avea numărul ei. Mai bine să previ decât să tratezi. A încuiat uşa casei şi şi-a vârât cheile în geanta neagră lucioasă pe care o avea. Părul ei cădea în valuri blonde pe spate şi tocurile făceau prea mare gălăgie pe cimentul din curte aşa că încercase să fie mai subtilă. Se bucurase în sinea ei pentru că nu îşi parcase maşina în garaj în seara precedentă. A pornit motorul care torcea precum o pisică şi a părăsit curtea în paşi de vals, imaginar vorbind. 

Intrase în clădire plină de încredere. Îşi aranjase mai bine geanta pe umăr şi pornise cu paşi mari spre biroul ei. Avea de gând să cheme un designer care s-o ajute cu alegerea mobilei pentru biroul său fiindcă era totul decorat foarte sumbru. Brianna îi adusese o cafea şi se întinse cu ea puţin la poveşti, ca s-o mai pună la curent şi să o ajute să îşi facă şi ceva prieteni printe angajaţi. Nu dorea să fie genul de şefă dură şi nemiloasă, care să nu ştie numele angajaţilor ei şi să nu îi salute când intră în bancă.

- Anastasia! Spuse Troye intrând cu zâmbetul până la urechi în biroul ei. 

- Bună Troye, i-a răspuns ea la fel de zâmbitoare.

- Domnule, a spus Brianna ridicându-se rapid în picioare. 

- Nu te deranja, am venit doar să văd cum s-a acomodat domniţa în noul ei regat. 

- Destul de bine, presupun că avem ceva treabă de făcut aici. 

- Desigur, Brianna o pui tu la curent cu întâlnirile de azi?

- Da domnule. Blonda frumoasă şi-a luat agenda şi i-a înşiruit Anastasiei câteva dintre atribuirile pe care le avea pe ziua de azi. Cea mai interesantă dintre ele i se părea întâlnirea cu un om de afaceri care dorea să investească într-un bloc de apartamente, dar avea nevoie de un împrumut. 

- Întâlnirea era programată pentru azi la 10 cu domnul Richard, dar cum el nu a venit încă, mă gândeam să ...

- E în regulă Brianna. Mă voi întâlni eu cu el. Richard s-a îmbolnăvit şi cu greu am reuşit să îl conving să stea acasă, a minţit ea. Se simţea puţin vinovată, dar era spre binele lui. 

- Prea bine.

- Care îi e numele de familie? A întrebat ea studiind nişte dosare. 

- Brown. Wesley Brown.

- Grozav. Numele nu-i dădea niciun indiciu, aşa că şi-a văzut de treabă. Şi Brianna, ai putea să îmi faci rost de numărul unui designer bun? Vreau să îmi redecorez biroul. 

- Desigur. 

- Mulţumesc. Blondina şi-a luat agenda şi a plecat cu paşi mărunţi, dar rapizi. 

- Spune-mi, cum te mai înţelegi Richard? A întrebat Troye băgându-şi mâinile în buzunare. 

- Destul de bine, a spus ea aranjând nişte trandafiri într-o vază, ca să îşi ocupe timpul. Nu voia să fie rea, dar i se părea că Troye era cam băgăcios. Ar fi putut să îl întrebe pe Richard lucrurile astea.