Precum lovesc picăturile de ploaie asfaltul,
Asemeni măreției lui Saturn,
Frumuseții lui Venus,
Pentru tot misterul,
semnele de întrebare pe care le văd necontenit.
Pentru suspinele din liniștea aceea prețioasă ...
iertare.
Vârful m-a adus în colțul cerului,
de unde, în cădere mă prind de-un fir de cometă
și-ajung pe pământuri pustiite,
mă-ntind pe-o pătură în iarbă și caut
să-mi
încleștez
degetele
cu altele
străine.
Să ne vadă luna cum din rugăciuni
nu ne-au mai rămas decât amprente jalnice
și pași pierduți
spre celălalt colț de Imperiu.
CITEȘTI
Ecoul Unor Voci Sugrumate pe Fundal Negru
Poetry„Oamenii caută fericirea cum caută sângele inima. Când nu mai curge sânge în inimă, omul se usucă, spune tata." ━ Aglaja Veteranyi, „De ce fierbe copilul în mămăligă" ______________________________________________ ~ Toate drepturile rezervate, 2019...
