Marko

Capitolul 21.

,,Înainte de a vindeca pe cineva, întreabă-l dacă este pregătit să renunțe la ceea ce l-a îmbolnăvit"

Stormy

Ție nu ţi-a fost niciodată frică? Ştii tu, frica aia că nu te vei mai trezi dimineaţa cu numele lui pe ecranul telefonului, alături de un mesaj cu "Bună dimineaţa" sau "Noapte bună " care te ajută să zâmbeşti întotdeauna?
L-am iubit din întâmplare, fără să vreau, inconștient. A fost drogul pe care l-am negat și l-am respins, dar mi-a rămas în vene. A fost scânteia care a aprins focul. El este răul şi binele, iubirea şi ura, disprețul şi adorația, în același timp, la cel mai mare nivel posibil. Nu am putut rezista, am căzut, m-am topit într-o Mare Moartă după el, iar acum... se pare că el nu mai împărtășește aceleași sentimente ca ale mele.

Lumina puternică care trece prin draperii, îmi dă de înțeles că ar trebui să mă ridic din pat. Las somnoroasă cămașa și lenjeria de pe mine să cadă pe podea, apoi intru în baie și dau drumul la duș. Apa rece care îmi lovește puternic pielea, mă face să tresar la primul contact. Mi-ar plăcea, în locul stropilor de apă care mă trezesc dimineața, să fie atingerea bărbatului cu ochi negri. Atingerea lui Marko îmi lipsește destul de mult, mai ales de când nu mai stăm împreună. M-aș bucura și la cel mai mic semn din partea lui. Mi-aș dori să vină acum în San Diego și să mă ia în brațe. Știu că dacă i-aș da mesaj să vină, ar veni, dar mai bine ne vedem diseară, la cursă.

Îmi iau o cămașă albă, mai lungă, care îmi trece puțin peste fund, renunțând la pantaloni din cauza căldurii. Singura mea prezență din această casă, mă face să umblu cum vreau pe aici, iar asta este un avantaj mai ales în zilele călduroase de vară. Îmi iau telefonul pe care nu l-am aprins de aseară și cobor treptele până la bucătărie, cu scopul de a-mi verifica notificările alături de o cană cu cafea. Torn cafeaua în cana mea preferată și mă așez la masă. Încep să analizez notificările, iar din când în când mai iau o înghițitură din cafea. Multe dintre ele sunt de la elevi ce vor să se înscrie la probele pentru trupa școlii, iar restul de pe conturile mele de socializare. Un mesaj însă, îmi atrage atenția din toate... un mesaj de la Marko. Deschid notificarea și citesc cu atenție mesajul brunetului, trimis acum cinci minute.

''Știu că ești supărată pe mine, dar vreau să vorbim, astăzi. Planul din seara asta s-a anulat."
12:35

De unde știe că știu de plan? Sper ca Alice să nu îi fi spus ceva. Trebuie să vorbesc cu el neapărat.

Ce plan?

Planul de care ai aflat vineri, la liceu. Nu te face că nu știi, bine? Am observat fata care asculta tot ce vorbeam eu și băieții. E în regulă, Stormy! Hai să vorbim.

Mhm, a fost rapid.

Pff, bine! Unde vrei să ne vedem?

Sunt la tine, în fața porții. Poți să vii să deschizi ușa de la intrare până închid eu mașina.

Și dacă nu vreau?

Atunci nu vei mai afla niciodată adevărul.

Mă ridic de pe scaun și înaintez rapid spre ușa de la intrare. Deschid ușa și îl văd pe brunet rezemat de toc. Este cea mai frumoasă priveliște de până acum. Îi fac semn să intre, moment în care acesta mă cuprinde într-o îmbrățișare scurtă, terminată cu un sărut apăsat pe frunte. O iau înainte, dar mă opresc la jumătatea drumului, atunci când îmi dau seama că sunt îmbrăcată doar într-o cămașă care lasă la vedere prea mult. Simt cum bărbatul ajunge lângă mine și își încolăcește brațele în jurul meu.