Playing dirty

Capitolul 44.

Iar mă pui la punct!
★

 
Zilele treceau neașteptat de repede. Kyle se obișnuise deja cu New York-ul, cu școala și cu Akim. Îi plăcea aici. Știam asta. O vedeam de fiecare dată în zâmbetul său. Iar eu eram fericită că frățiorul meu și-a găsit în sfârșit locul. Chiar acum câteva zile m-a anunțat, extrem de fericit, că a intrat în echipa de baschet. Fratele meu era pe val!

Iar relația mea cu Xander, pentru că aparent "jocul" nostru se putea numea o relație din spusele brunetului, a luat-o în sfârșit pe un drum normal, deși nu am renunțat la vechiurile obiceiuri de a ne șicana unul pe celălalt ori de câte ori prindem ocazia. Și totuși, descopeream lucruri noi despre el în fiecare zi.

Cum ar fi gelozia sa care nu cunoscuse limite. Profesoara de dans mi-a dat de făcut o coregrafie în duet cu un băiat, iar Xander și-a ieșit din minți când a auzit. Aparent nimeni nu are voie să mă atingă, înafară de el bineînțeles. Iar când l-am confruntat, acuzându-l că e gelos, mi-a spus că în jocul nostru există doar doi participanți. Și după multe rugăminți și amenințări, am reușit să-l conving să nu-mi caftească partenerul. Deși mai am de lucrat la privirile criminale pe care bestia i le aruncă, necăjindu-mi partenerul, care arată de parcă e gata să facă pe el, spre amuzamentul brunetului meu.

   E atât de ciudat să zic că e al meu, deși este. Este al meu. Nu aș fi crezut că această relație îmi va aduce atât de multă fericire. Nu prea ne vedem atât de mult pe parcursul zilei, din cauza lui Klaus, dar nopțile noastre sunt umplute de râsete, povești și săruturi până la răsărit.

Caut disperată cheile în geantă, deoarece în scurt timp trebuie să mă întorc înapoi la în sala de dans. Le găsesc într-un final și răsuflând ușurată, dechid ușa. Dar rămân stană de piatră la vederea scenei din fața mea. Ash și Josh se chinuie să mute patul meu, în timp ce Xander dădea ordine. Îi văd și pe Zayn și Bree cum stau cocoțați pe birou, fumând și amuzându-se pe seama celor doi.

–Ce se întâmplă aici? Întreb, dând drumul genții pe podea.

–Hei, ai venit! Bree e cea care vine spre mine, trăgându-mă bucuroasă în brațele sale. Aiuriții ăștia nu sunt buni de nimic! Îmi șoptește și surâd.

–Xander? Mă întorc spre brunet, arcuindu-mi sprânceana.

–Știi cum ne chinuim în fiecare seară să încăpem în pat?

–Vrei să spui: cum tu mă înghesui pe mine în fiecare seară? Dar te rog, continuă!

–Ei bine, am găsit o soluție! Exclamă fericit și arată spre cele două paturi ce stau acum lipite, formând un pat dublu.

Patul meu era tras în cealaltă parte a camerei, fix lângă a lui. Iar cele două noptiere stau acum una lângă alta.

–Ce drăguț din partea ta! Răspund vorbind pițigăiat și acesta se umflă în mușchi, rânjind mândru.

Mă apropii și plasez un sărut scurt pe buzele sale.

–Hei! Noi am mutat patul, Avril! Îl aud pe Ash comentând din spatele nostru și râd amuzată, pe când Xander mârâie.

–Japonezule, vrei să zbori pe geam și nu știi cum să-mi ceri ajutorul? Întreabă iubitul meu enervat, iar eu chicotesc.

–Ok, eu trebuie să plec. Spun și mă dezlipesc din brațele brunetului, dar acesta nu-mi da voie și mă apucă de încheietură, trăgându-mă înapoi.

–Unde să pleci? Doar ce ai venit!

–Am o coregrafie de terminat. Îl aud cum mârâie nervos în urechea mea și nu pot să nu-mi dau ochii peste cap.

–Nu-ți da ochii peste cap la mine, pisicuțo!

–Nu mârâi la mine, bestie! Îl avertizez. Promit că o să mă întorc mai devreme de 6.

Îl sărut pe obraz și pornesc spre șifonier, de unde îmi scot un tricou, mai apoi croindu-mi drum spre baie.

–Unde te duci?

–Ăm! La baie? Să mă schimb? Doar nu vrei s-o fac de față cu prietenii tăi, nu? Rostesc sarcastică și intru în baie.

Dar câteva secunde mai târziu, iubitul meu dă buzna peste mine, rânjind malefic.

–Nu mai rânji, Maleficent! Rostesc, încercând să-i imit tonul gros.

–Hei! Asta e replica mea! Mă ceartă, pornind cu pași lenți spre mine.

–Xander, am treabă! Încep să mă plâng că un copil când vrea să-mi ridice tricoul.

–Și eu am treabă! Adaugă, dându-mi tricoul ușor la o parte de pe umăr, începând să plaseze săruturi pe gâtul meu.

Îmi plăcea această latură a sa. Posesivă și lipsită de înfrânări.

–O să încerc să termin mai repede cu Justin! Spun, iar ca drept răspuns primesc un mârâit furios.

Urăște când îl pomenesc pe partenerul meu de dans, dar asta este, trebuie să se obișnuiască, pentru că eu nu am de gând să-l menajez.

–Pizza diseară? Întreb, sperând că o să-l îmbunez.

–Nț! Nu pot!

–Cum? De ce?

–Klaus.

–Voldemort chiar vrea să-mi strice toate serile cu tine?

De la o vreme, cei doi au treaba în fiecare seară. Din spusele brunetului, Klaus are probleme cu niște parteneri de afaceri. Și normal că în fiecare zi, îl cheamă pe Xander și îi da drumul după miezul nopții, ceea ce înseamnă că eu sunt nevoită să-mi petrec seara singură.

–Scoateți ghearele la el, pisicuțo, nu la mine! Răspunde, trăgându-mă în brațele sale. în timp ce eu îmi țin brațele strânge la piept, evitându-i privirea.

–Într-o zi, jur că o să-i bag atâta cocaină pe gât, încât mațele o să i se facă albe! Ameninț furioasă, iar brunetul începe să râdă amuzat.

–Nu mai tu poți scoate așa ceva pe gură!

–Ok, ok, trebuie să plec! Spun și mă desprind de el, trăgându-mi repede bluza peste cap și o arunc pe capul lui Xander, care nu-și mai dezlipea ochii de pe sutienul meu și trag tricoul de schimb pe mine.

   –Așa ai de gând să pleci? Întreabă furios și îmi privesc confuză îmbrăcămintea.

   –Ce are?

Aveam pe mine o pereche de colanți negri și un tricou de aceași culoare.

   –Viermele ăla o să se holbeze numai la fundul tău. Altă pereche de pantaloni nu aveai?

   –Xander, sunt doar niște colanți și dacă nu observi, tricoul de pe mine e al tău în primul rând și doi, stă pe mine ca un sac. Nu lasă nimic la vedere, așa că încetează, altfel te ia naiba!

   –Iar mă pui la punct!

   –Asta meriți, dragule!

   –Tricoul meu nu o să-l oprească din a-și face filme cu tine! Îi știu eu cum sunt. Sunt drăguți la început, dar singurul lor scop e să-ți intre în pantaloni!

   –Cam ce vrei să faci tu acum! Afirm amuzată, arătând spre mâinile sale care îmi intrau din nou pe sub tricou.

   –Ești a mea! Iar mie nu-mi place să împart! Rostește răspicat și îmi dau ochii peste cap.

   –Dacă nu ai fii atât de ocupat cu Klaus în ultima vreme, poate ai putea să-ți faci și tu câteva filme cu mine, pe care să le și punem în aplicare! Îl atac supărată.

   –Ascunde-ți ghearele, pisicuțo! Când mă întorc, o să facem un film demn de oscar! Rânjește, iar eu îl bat cu palma în piept.

   –Până atunci, o să ai filme numai cu Klaus! Succes! Răspund sarcastică și mă îndepărtez de el, ieșind din baie.

   –Dacă viermele ăla încearcă ceva, doar sună-mă și în următoarea secundă, o să zacă pe fundul Atlanticului cu picioarele rupte! Îl aud strigând în urma mea, dar nu-l bag în seamă.