My Choice, My Mistake : Alegeri nepotrivite

Prolog

Alison

   Stau aici, cu picioarele încolăcite în jurul meu, pe canapeaua frăției W.TB[1], privind în gol. Eu încă nu sunt studentă, abia astăzi am terminat liceul, dar aici se ține petrecerea de sfârșit de an.

   Toți în jurul meu dansează sau fac orice alte lucruri, pentru a se distra.

   Eu mă concentrez mult asupra oamenilor din fața mea, încercând să le înțeleg stilul de viață, dar nu reușesc.

   Niciodată nu am putut înțelege persoanele care își irosesc viața la petreceri, care își pierd timpul cu alcoolul și tutunul în față. Se spune că viața trebuie trăită și prețuită la maximum, dar mă întreb de ce majoritatea persoanelor preferă calea aceasta, oricum cu toții ajung inconștienți după câteva pahare de băutură.

   Poate că problema este la mine, căci întotdeauna am preferat să-mi pierd timpul alături de o carte bună. Mai bine trăiesc sute de vieți prin cărțile pe care le citesc, decât să trăiesc una singură și plină de banalități.

   Petrecerile n-au făcut niciodată parte din stilul meu de viață. Am încercat într-o perioadă să fac cumva să-mi placă, să am parte de aceiași distracție pe care o au și ceilalți, dar n-am reușit.

   Muzica răsună atât de tare în casă, încât mă doare capul. Încăperea miroase numai a băuturi alcoolice și e plină de fum. Nările mele sigur îmi fac blesteme în momentul de față.

   Sunt pierdută în gânduri și mi-ar plăcea să merg acasă. Însă, nu pot.

   Am venit aici alături de iubitul meu și încerc să îndur asta numai pentru el. Nu îmi e ușor, dar voi reuși, ca de fiecare dată.

   Prietena mea cea mai bună, Mary, îmi spune mereu că nu fac un lucru bun. Ea crede că nu-i bine să fac lucruri care nu-mi sunt pe plac numai pentru Nathan, dar eu nu văd partea rea aici.

   În boxe răsună melodia „Money[2]”, da, și noi americanii ne distrăm pe k-pop.[3]

   Ei bine... mai bine reformulez, astfel încât ceea ce spun să aibă mai mult sens.

   Noi, americanii, ne distrăm și pe k-pop, însă doar pe câteva piese, cele care sunt extrem de populare, precum aceasta.

   Eu întotdeauna am iubit tipul acesta de muzică, dar majoritatea persoanelor îl critică. „Noi nu ascultăm orezarii ăia.”, spun ei, de fiecare dată.

   Fredonez versurile cântecului, cu o voce înceată.

   Hainele pe care le port încep să mă strângă. Deși port doar un top larg și pantaloni scurți, simt că rămân fără aer.

   Căldura îmi circulă prin vene, iar corpul mi se încinge. Într-un final, decid să ies afară, simt că am stat prea mult în aglomerația asta mare.

  Nathan

   Au trecut treizeci de minute nenorocite. Am stat în jur de treizeci de minute, dorind să merg la baie. Coada de persoane era uriașă și parcă nu se mai termina odată.

   Cu siguranță Alison a mea s-a plictisit de la atât de multă așteptare. Până să plec, eram doar noi doi, însă mă gândesc că între timp a ajuns și prietena ei cea mai bună, persoană pe care eu unul nu reușesc s-o înghit.

   Într-o măsură, mă rog să fi ajuns, ca Ali să nu fi stat singură atât de mult timp. În altă măsură, mi-ar plăcea total opusul, căci așa n-am mai putea scăpa de ea.