Havva

205 12 3
                                    

În ultima lună, alături de Dylan am rezolvat în jur de 12 cazuri. Pe toate la bun sfârșit. Iar pe unele dintre ele le-am rezolvat de una singură.

Cel mai mult îmi plăceau premiile de după ce rezolvam cazurile.

Dar astăzi cazurile și viața de detectiv sunt puse pe pauză.

Săptămâna viitoare ar fi fost ziua de naștere a Sierrei.

Și cum nu știu dacă voi avea zi liberă, voi profita de ziua asta și voi merge să îmi vizitez sora.

Mă îmbrac cu haine colorate pentru că ea ura hainele negre.

Chiar dacă a trecut mult timp de la înmormântarea ei, încă îmi amintesc că nimeni nu a purtat negru atunci.

Ies din casă și mă îndrept spre o florărie. Cumpăr cele mai colorate lalele și apoi merg pe jos până la sora mea.

Ajung și așez florile lângă piatra ei funerară, apoi mă așez și eu, tot lângă piatră.

̶ Hei Sierra! Mi-a fost dor de tine. Dar mai întâi vreau să îți spun despre primul caz la care am lucrat alături de Dylan. Da, acel Dylan. Prima ta dragoste. Dar prima dată să îți spun despre caz. A fost unul destul de greu. Și a fost primul meu eșec. Dar apoi au urmat și alte cazuri pe care le-am rezolvat cu brio. Aș fi vrut să fi aici Sisi. Să fi aici și să lucrăm împreună la cazuri. Dar cum asta nu se poate, voi trăi eu viața pentru tine, Sisi. Așa cum ți-am promis.

Mai stau și îi mai povestesc una alta. Mă ridic abia atunci când picioarele încep să îmi amorțească și văd că ceasul indică ora 11 AM. Am sat două ore aici. și aș mai fi stat dacă nu aș fi vorbit singură. Știu că de acolo de unde e, Sierra, mă aude. Dar din păcate nu îmi poate răspunde.

Merg pe jos până acasă, dar înainte să ajung acasă, intru la un supermarket de unde cumpăr o pizza congelată. E ziua mea liberă nu o să mi-o petrec gătind!

După ce mănânc jumătate de pizza mă arunc și mă tolănesc pe canapea. Dau drumul la Gossip Girl și privesc dramele adolescenților din serial.

Dar nu apuc să mă bucur prea mult de dramă că soneria sună. Probabil mama și tata au afla că am o zi liberă și s-au gândit să îmi facă o vizită.

Mă ridic fără tragere de inimă și parcă plânge și canapeaua că m-am ridicat. Oare dacă nu răspund vor pleca?

Nu vreau să îi văd. Mama iar îmi va reproșa că mi-am ales un job prea periculos, iar tata va sta lângă ea, aprobând-o. Întotdeauna e așa.

Și unde mai pui că ușa mea nu are nici vizor.

Cred că stau de vreo două minute în fața ușii, încercând să mă conving să le deschid.

Când m-am hotărât, să mă întorc pe canapea, nu să le deschid, ei mai sună odată la ușă.

Așa că planul meu inițial cade și până la urmă deschis afurisita de ușă.

În timp ce ușa se deschide eu mă pregătesc psihic pentru reproșurile mamei. Abia aștept să îmi zică cât de înceată sunt și că mi-a luat prea mult pentru a deschide o ușă.

̶ Dylan? Îl privesc uimită pe cel din fața mea.

̶ Așteptai pe altcineva? Mă întreabă când îmi vede fața surprinsă.

̶ Am crezut că sunt părinții mei, mă gândeam să nu deschid ușa. Simt nevoia să îi explic de ce nu am deschis imediat.

̶ Încă mi-o amintesc pe înfiorătoarea doamnă Tulip.

̶ Da, are darul de a băga oamenii în sperieți. Îmi aprob eu iubitul.

̶ Mi-a fost dor de tine! Spune înainte să se apropie de mine și să mă sărute.

̶ Dar mai văzut și ieri, reușesc să spun printre săruturi.

Ajungem în sufragerie, Dylan se așază pe canapea iar eu mă așez în brațele, cu picioarele de-o parte și de alta.

Îl apuc de după gât și îi spun ceea ce știu că vrea să audă.

̶ Și mie mi-a fost dor de tine!

Și îi demonstrez asta printr-un sărut, pe care el îl adâncește. Ceea ce era un sărut inocent la început, acum e sălbatic și carnal și ador când mă sărută așa.

Se ridică de pe canapea și ne îndreptăm spre dormitor. Mă lasă pe pat, iar din buzunar scoate un mic pliculeț cu ambalaj metalic.

̶ De data asta am venit pregătit. Spune și flutură prezervativul.

Stând sprijinită în coate, îmi las capul pe spate și bufnesc în râs.

Ca să mă oprească din râs, vine deasupra mea și mă sărută. Îmi explorează toate colțișoarele gurii, iar eu îi permit. Pentru că sexul cu el e divin.

Îl apuc de poalele tricoului, iar el mă ajută să i-l dau jos. Și ca într-un joc de schimb pe schimb, el îmi dă, de asemenea, tricoul jos. Apoi mă apuc de blugii lui și, cu dibăcie, deschid nasturele și fermoarul lăsându-i în jos. Reușesc să îi las până sub fund. Atât îmi permite el până să se ridice și să îi dea jos de tot.

Grăbit și nerăbdător fiind își lasă și boxerii pe podea.

Schimbul urmează, lăsându-mă și pe mine goală.

Îmi ia cu asalt buzele iar apoi coboară cu săruturi umede până jos, la centrul feminității mele. Și îmi sărută buzele. Buzele de jos.

Nu îmi pot stăpâni gemetele ce îmi ies din gât, dar pe Dylan nu pare să îl deranjeze. Din contră, îl încântă. Știu asta pentru că îi simt zâmbetul. Reușește să mă aducă la orgasm, la fel de repede ca de obicei.

Se ridică dintre picioarele mele și cu un gest obscen își trece limba peste buze. Acest gest al lui mă face să mă excit și mai mult.

Mă sărută și îmi simt gustul pe limbă. Și pe lângă gust mai simt și membrul lui cum stă țeapăn între noi.

Apucă prezervativul, îl desface apoi și-l rulează de-a lungul penisului.

Îmi desfac picioarele pentru a-i face loc, iar el nu ezită să mă pătrundă.

Nu durează mult până să ajung la cel de-al doilea orgasm.

După ce termină și el se așază lângă mine, mă îmbrățișează și stăm așa un timp.

̶ Merg să fac un duș. Îi spun în timp ce mă ridic.

Nu durează mult că văd cum ușa băii se deschide, pe ea intrând nimeni altul decât Dylan.

̶ Pot să mă alătur?

̶ Stai! Îl opresc eu.

̶ De ce? Mă întreabă cu un picior suspendat în aer. Picior cu care voia să intre în duș, alături de mine.

̶ Nu ai prosop.

̶ Îl împărțim pe cel care e în cuier.

̶ Nu! Nu îl împărțim. Du-te și ia-ți din dressing unul.

̶ Ok! Spune el și face stânga împrejur.

Îmi dau seama puțin prea târziu unde tocmai l-am trimis. Ies din tuș rapid, și cu speranță că totuși nu a găsit ușa dressingului. Dar speranța moare când văd ușa deschisă. Intru și eu, dar nu spun nimic. Nu aș avea ce.

Dylan privește neclintit la colecția mea. Ce aș mai putea spune după ce a văzut-o.

Mă simte și se întoarce spre mine. Expresia feței lui este de necitit.

Îl privesc și deschid gura pentru a mai spune ceva, dar, repet, ce ar mai fi de spus.

Dylan a descoperit cine sunt cu adevărat.

O criminală. 

Colecționarul de inimi - Finalizată(în curs de rescriere)Where stories live. Discover now