"Memorile unei iubitoare de sake "

-Prolog-

Acelasi lucru zi de zii, cine am fost, cine sunt, cine vreau sa fiu ."Cum te simti ? " -e o intrebare la care toti mintim, e o minciuna obisnuita pentru noi .E ceva ce niciodata nu vei spune, cu toate ca gandul te apasa si tu te distrugi singur ."Cum ma simt eu ? " -nu voi minti, de ce as facea-o ? Gandesc prea mult pentru un copil cu asa putine experiente .Prea multe intrebari la care nu am gasit raspuns .Un copil care nu se va bucura la maxim de viata, va incerca sa faca totul pentru ceilati, blocat in melancolie de vise, in fum de tigara si acele noptii de vara pline de intrebari .Nu simt acel gol in stomac sau acel nod in gat, nici acea mica lovitura in suflet .Ma simt 'moarta', dar nu in adevaratul sens al cuvantului .Lumea desenata de mine, partea pe care mi-am ales-o e durere, pentru ca am lasat sa imi pese, e singuratate, pentru ca indepartez oameni care tin la mine, e o minciuna.Speranta nu te impinge de pe pod, tu o faci singur .Lasandu-ma inspirata si de cel mai neinsemnat gand, am realizat ca suntem obsedati de iubire, razboi, speranta si adevar .Simtim iubirea cum ne trece prin vene, ea ajunge in creier unde razboiul incepe, plamani inspira speranta, dar inima iti arata adevarul .Un sens ?Nimic nu are, tu trebuie sa-ti creezi propriul sens .Imbratisari false, motive nelasate, imi trece viata prin fata ochilor.Mergi pe un drum din care nu te mai poti intoarce si ce realizezi ? Realizezi ca 'nimicul de acum,'va conta atunci cand 'nimicul de maine ' va deveni realitate.

.