Psihopatul

Începuturile

    Era o zi liniștită,eu și Alex ne plimbam pe un deal de lângă ferma bunicului meu,noi suntem prieteni de 6 ani și tot ce pot spune este că a trecut prin multe.
Tatăl lui l-a abandonat când avea vreo 8 ani, iar eu am fost acolo să-l ascult. Atunci am devenit prieteni. Chiar dacă bunicul meu îmi zice că nu ar trebui să stau atât de mult pe lângă el și că ar trebui să pun mâna să învăț pentru examene,dar știți și voi cum sunt bătrânii la 67 de ani..

- Ștefan,eu zic să mergem prin pădure și să exploram vechiul tunel abandonat .
 - Adică tunelul ala în care bunicul ne-a spus ca acolo a fost cel mai mare masacru din Județ?
- Da. Adică au trecut 7 ani de atunci,a fost o liniște apăsătoare și nu cred ca s-ar mai putea întâmplă ceva..
- Nu știu ce sa zic.
- Ti-e frica?
- Nu ! Hai sa mergem !

Știind că nu ar trebui să mergem,ceva îmi zicea că o să fie bine și că nu ar trebui să îl las pe Alex să meargă singur acolo.
O oră mai târziu am ajuns acolo,eram la intrarea tunelului,banda politiei încă era acolo și spunea clar "NU TRECEȚI" . Dar Alex a rupt acea banda și a intrat acolo.

- Alex ! Întoarce-te !
- Hai și tu,sau ți-e frică?
- Vin acum !

Auzind asta am intrat și m-am luat după el,chiar urăsc să fiu îmi zică cineva că sunt fricos sau să mă trateze ca un copil.
El avea lanterna deci trebuie să merg după el,am stat acolo cam vreo 7 minute apoi Alex s-a oprit.

Alex? De ce ne-am oprit?
* Il întreb eu

El stătea nemișcat și se uita la o groapă. Când m-am apropriat să văd ce est ,am văzut 5 cadavre. Erau pline de sânge și aveau tăieturi mari și groase,erau aduse recent,pentru că încă nu au început să miroasă..
Când mă pregătesc să ii spun lui Alex să mergem,am văzut o siluetă ce venea spre noi...

 Eu și Alex am fugit imediat,parca am fi fost niște găini ce erau alergate de un copil de 8 ani cu o bâtă. Ajunși la ferma bunicului am luat telefonul și am chemat politia,desigur că am avut probleme mari,dar am stat să dam declarații cam toată ziua.Cel mai rău lucru,era bunicul. Stătea pe scaun și se uita la mine cu o față dezamăgită.Ajuns obosit acasă,m-am trântit în pat și am adormit. Peste câteva ore,un sunet m-a trezit.

Offf,ce se tot aude? Mi-am spus eu ridicându-mă ușor din pat. Nu am văzut nimic,îmi era lene sa ma ridic din pat asa ca m-am pus să dorm din nou.

Dimineața când m-am trezit am fost oripilat de ce am văzut lângă fereastră.
Era....Era atât de scârbos și de înfricoșător. Era capul bunicului meu prins în geam cu un bilețel în gura. 

Am chemat politia iar atunci când medicul legist a venit la mine și a spus că ii pare rău de ce ii   s-a întâmplat cu bunicul meu și că el era un polițist foarte bun.
Neștiind ca bunicul a fost polițist am trecut peste asta,nu prea conta pentru mine și l-am întrebat ce scrie pe bilețel.. Iar când am auzit ceea ce a spus,am intrat în panica. 

"Dormeai atât de bine,nu am vrut sa te trezesc. Dar bunicul tău încă era treaz și l-am ajutat sa doarmă.."
 Am încăput să plâng și am jurat că într-o buna zi mă voi răzbuna pe el.

Nu uitați să vă abonați. Lăsați un comentariu,sunt curios să văd ce părere aveți