"Moara cu noroc"publicată în 1881 în volumul "Nuvela din popor"este o nuvelă psihologică prin tematică,conflict interior, modalități de caracterizare a personajului și de investigare psihologică.
Tema prezintă efectele nefaste și dezumanizate ale dorinței de inavutire în contextul societății ardelenești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
În nuvelă accentul nu cade pe actul povestirii ci pe complexitatea personajelor.
Fiind o nuvelă psihologică "Moara cu noroc", conflictul central este cel moral-psihologic , conflictul interior al personajului principal , iar în caracterizarea personajelor se utilizează tehnici de investigație psihologică , autoanaliza , monologul interior.
Personajul principal Ghiță, trăiește un puternic conflict interior, oscilând între dorințe puternice , dar contradictorii:dorința de a rămâne om cinstit pe de o parte și dorința de a se îmbogăți alături de Lică pe de altă parte.
Conflictul interior se reflectă pe plan exterior prin confruntarea dintre cârciumarul Ghiță și Lică Sămadăul.
Acțiunea se desfășoară pe parcursul unui an , între două repere temporale cu semnificație religioasă de la Sfântul Gheorghe până la Paște. Alcătuită din 17 capitole , nuvela are un subiect concentrat.
În expozițiune , Ghiță , cizmar sărac , dar onest, harnic și muncitor , hotărăște să ia în arendă cârciuma de la "Moara cu noroc" pentru a câștiga rapid bani. Cârciuma este așezată la răscruce de drumuri izolată de restul lumii , înconjurată de pustietăți întunecoase. O vreme la "Moara cu noroc" afacerile îi merg bine lui Ghiță însă apariția lui Lică Sămadăul , seful porcarilor și al turmelor de vaci din împrejurimi constituie intriga și declanșează în sufletul lui Ghiță conflictul interior.
Desfășurarea acțiunii ilustrează procesul de înstrăinare al cârciumarului față de familie. Dornic să facă avere se îndepărtează treptat de Ana și devine complicele lui Lică la diverse nelegiuiri : jefuirea arendașului , uciderea unei femei și a unui copil.
Punctul culminant al nuvelei ilustrează dezumanizarea lui Ghiță. La sărbătorile Paștelui , Ghiță își aruncă soția în brațele lui Lică lăsând-o singură în cârciumă, în timp ce el merge să îl anunțe pe jandarm că Lică are asupra lui banii furați.
Dezgustată de lașitatea soțului , Ana i se dăruiește lui Lică . Când se întoarce și își dă seama de acest lucru, Ghiță o ucide pe Ana , fiind la rândul lui ucis din ordinul lui Lică.
Deznodământul este tragic. Un incendiu provocat de oamenii lui Lică mistuie cârciuma de la ", Moara cu noroc".
Pentru a nu cădea viu în mâinile lui Pintea , Lică se sinucide.
Începutul și finalul nivelei se află în raport de simetrie, deoarece înfățișează drumul care ajunge la "Moara cu noroc", locul desfășurării acțiunii. Cuvintele rostite de bătrână încadrează desfășurarea propriu-zisă a acțiunii , având rol de comentariu moral.
Prin urmare , opera literară "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este o nuvelă psihologică deoarece are toate trăsăturile acestei specii literare : analizează conflictul interior al personajului , urmărește procesul înstrăinării li Ghiță de familie și urmărește degradarea morală a acestuia produsă de ispita îmbogățirii .
