In Cautarea Lui Beatrice

Inainte

CU O SUTA SI SAIZECI DE ZILE INAINTE
Cu o saptamana inainte sa-mi fi parasit familia si Florida si restul vietii mele insignifiante pentru a merge la o scoala cu internat din Alabama,mama a insistat sa imi organizeze o petrecere de ramas-bun.Sa spun ca am avut mici asteptari ar insemna sa subestimez in mod dramatic acest lucru.Cu toate ca am fost mai mult sau mai putin fortat sa-mi invit toti,, prietenii de la scoala",mai exact,adunatura patetica de aspiranti la actorie si tocilari cu care stateam de nevoie la cantina imensa a scolii mele publice, stiam ca nu aveau sa vina.Si,totusi mama a insistat,prada iluziei ca in toti acesti ani imi tinusem ascunsa de ea popularitatea. A gatit un munte de sos de anginare . A decorat camera de zi cu ghirlande albastre si galben, culorile noii mele scoli. A cumpart vreo 30 de sticle de sampanie cu comfetti, pe care le-a pus de jur imprejurul masutei de cafea.
SI cand acea ultima zi de vineri a sosit, cand bagajele mele erau aproape gata, la ora 14:55,mama s-a asezat alaturi de mine si de tata pe canapeaua din camera de zi,asteptand cu rabdare sosirea Cavaleriei care sa-mi ureze,,Ramas-Bun,James".Respectiva cavalerie era formata din fix 2 oameni:Angi Larson, o satena miniona cu ochelari rotunzi, si Andrew iubitul ei plinut (ca s-o spunem gras).
---Salut,James,a spus Angi cand s-a asezat.
---Salut,am spus eu.
---Cum a fost vacanta de vara?m-a intrebat Andrew.
---A fost OK.A ta?
---OK.Am organizat Jesus Crist Superstar.Eu am ajutat cu scaunele,iar Angi cu luminile,a spus Andrew.
---Misto.