Capitolul 1

11 0 0
                                    

Sophie POV

          " Viata e facuta pentru a experimenta si pentru a vedea lucruri noi. Toti ajungem sa traim intr-o lume falsa, creata doar pentru simpla noastra placere, pentru a ascunde cine suntem noi cu adevarat. Gandeste, fii realist, incearca sa iti dai seama cine esti fara ati creea propria bula de protectie-"

- Hai ma ce dracu?! Iar scrii in agenda aia? God, uneori ma intreb daca esti aici cand vorbesc cu tine. 

Din nou, prietena mea cea mai buna ma trezeste la realitate din campul meu meditativ. Tania este cea mai vorbareata persoana uneori, iar cand incepe sa-mi povesteasca de micile certuri dintre ea si prietenul ei incerc sa-mi gasesc o alta preocupare, de pilda, scrisul in agenda mea obosita. 

- Am ascultat tot, nu te alarma. Doar corectam ceva. Mint eu cu nerusinare incercand sa nu las rasul sa-mi scape. 

- Sigur. Atunci spune-mi ce a facut Josh de sunt atat de nervoasa! Ma uit cu o privire increzatoare incercand sa ma gandesc la o varianta dar degeaba. Certurile lor sunt atat de dese incat am impresia ca traiesc uitandu-ma la o telenovela cu un regizor flamand care are o sotie frustrata. 

- Ei haide! Stii foarte bine ca nu am ascultat, deci nu te mai holba asa la mine. Ii zic pe un ton lejer incercand sa o fac sa nu se enerveze mai tare. 

- Mh! In fine, sa lasam discutia despre dobitoc si sa trecem la ale noastre. Unde-i Alex?

- Fir-ar! Stiam ca am uitat ceva. Trebuia sa il sun acum o ora si sa ii confirm ca merg cu el prin oras. Imi las capul sa cada, oftand  pe masa din parcul in care stateam si apuc telefonul cu gandul ca poate mai am timp sa ajung. 

- Eu cred ca ma voi duce acasa sa-mi fac un dus si sa ma pregatesc pentru petrecerea de diseara. Esti sigura ca nu vrei sa vii cu mine? Va fi toata scoala si ne vom distra de minune. Incearca Tania a mia oara sa ma convinga stiind deja care e raspunsul si eu aruncandu-i o privire pe care o percepe ca fiind un "nu" foarte clar. 

- In regula atunci. Ne vedem maine. Imi spune si amandoua ne ridicam de la masa, eu aruncand tigara fumata pe jumatate. In drum spre casa il sun pe Alex care raspunde repede ca deobicei dupa al doilea ton.

- Hei Sunshine! Apelativul care m-ar scoate dintr-o depresie imi este adresat si zambesc stiind ca nu e suparat pe mine.

- Hei Puddin! Ma intrebam daca mai este valabila oferta de nerefuzat de a merge cu tine in oras?

- Pentru tine mereu va fi. Deci, in cat timp esti gata? Vrei sa vin inaintea ta sau ne vedem direct la Eddy's ?

- Cum vrei tu. Eu in 15 minute maxim sunt gata, trebuie doar sa-mi fac un dus scurt si sa-mi schimb hainele. Dar de curiozitate, unde trebuie sa mergem mai exact? Ca sa stiu cum sa ma imbrac.

- Mergem la o mica plimbare asa ca nu-ti bate capusorul ala frumos cu hainele, oricum tu arati bine in orice. Ma crispez putin cand aud asta dar trec peste concentrandu-ma sa deschid usa care pare a fi intepenita, ori ma lasa pe mine fortele de la oboseala acumulata pe parcursul discutiei purtate cu Tania. 

- Bine atunci. Te sun cand sunt gata. 

- Pana atunci eu vin inaintea ta, oricum eram aproape de blocul tau.

- Bine. Urci in caz ca duraza prea mult. Ma bag in dus, vorbim dupa. Ii spun in timp ce ma dezbracam de haine.

- Sper ca nu te voi gasi intr-o postura prea indecenta. Incepe sa faca glume proaste asa ca ii spun ca usa va fi deschisa si cu asta inchei convorbirea.

Alex este cel mai  bun prieten al meu inca de acum 4 ani de cand am interactionat cu grupul din care si el facea parte .El e genul de baiat foarte simpatic cu care nu te-ai putea plictisi si care ar cuceri o intreaga gloata de fete doar cu un zambet si o privire seducatoare. Cand ne-am cunoscut, eu eram intr-o perioada destul de dificila si nu toata lumea putea intelege ce se petrecea cu mine. Atunci a aparut el cu flerul lui inegalabil si cu glumele lui proaste dar in acelasi timp putin amuzante. Toti din grup imi spuneau cate ceva despre el si eu muream de nerabdare pentru a-l cunoaste. La inceput nu mi s-a parut cine stie ce baiat, poate si pentru faptul ca eram amandoi niste copii, dar pe parcursul anilor ne-am apropiat si am devenit cei mai buni prieteni care atunci cand se vad se ling pe fata in semn de salut.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: May 24, 2017 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

More than friendsWhere stories live. Discover now