Capitolul 1

17 1 0
                                    


Mă trezesc obosită.Nu am idee unde sunt.

Mă doare capul îngrozitor și în aer plutește un miros neplăcut,care,în mod ciudat,îmi este familiar. 

Apoi îmi dau seama:Petrecerea.Camera mea e așa murdară după haosul de ieri încat nici nu am recunoscut-o.

Coborînd jos dau peste o grămadă de paiete,sticle goale și elevi de la mine din liceu adormiți buștean.În viața mea nu am vorbit cu oamenii ăștia,și dintr-o dată mă trezesc cu ei dormind la picioarele mele,care și pe unde prin casă.  

Alice,rivala mea de cînd mă știu,stă culcată confortabil pe canapeaua de la parter.Alături de ea stau întinși pe jos,din nou, o grămadă de elevi de la mine din liceu.

Se pare că numai eu am avut privilegiul de a dormi pe un pat după petrecere...și Alice.Nici n-am idee cum a ajuns aici.N-a fost invitată.

Probabil că s-a arătat pe la mijlocul petrecerii fără voie,cu alte persoane nepoftite.Sunt sigură că nu am invitat așa multă lume.Nu ma-ș mira dacă o fi venit aici doar ca să facă situația mai grea.

Merg în liniște spre bucătărie.Privesc la ceasul vechi de pe perete.E ORA 11??!

Trebuie să scot toată lumea din casă și să curăț.Cît mai repede.Pentru că eu nici nu am observat că mai am o oră FIX pană mama se întorce acasă.

Îmi vine o idee.

Inspir adânc,îmi umplu plămînii cu aer și urlu din toate puterile:

-TOATĂ  LUMEA  AFARĂ!

Se pare că strigătul meu a avut efect.Unul cate unul,toți somnoroși își iau lucrurile și pleacă,dacă au adus ceva aici,oricum,în afară de haos.

Imediat ce toată lumea a ieșit,încep să fac curat.Strîng rapid sticlele goale,paietele,dozele de suc,cutiile de pizza și alte gunoaie pe care le găsesc pe jos la parter.Deschid ferestrele larg și pun vasele murdare în chiuvetă,ca să le spăl mai tîrziu. 

Mă îndrept rapid spre baie ca să umplu o găleată.Aud apa cum curge și niște sunete de pași.E posibil să mai fi rămas cineva?Pun găleata jos și îmi lipesc urechea de ușa de la baie.

Apa se oprește.Aud cum se deschide ușița dulăpiorului.Cine ar putea fi?Dacă imi aduc aminte bine i-am scos pe toți afară.Cu excepția unei singure persoane...

Mintea mi se luminează.

Mă înfurii și deschid brusc ușa de la baie:

-Poți să îmi spui și mie ce cauți aici,Alice?

-Bună dimineața și ție,Rebecca.Doar nu pot pleca acasă în halul ăsta,nu?Trebuia să mă aranjez puțin,așa că ți-am împrumutat un pic baia și am mai luat din machiajul tău.Apropo,ar mai trebui să îți schimbi fardurile!

-POFTIM?! Ieși afară din casa mea.ACUM!

-Calm fată!N-am omorît pe nimeni!

-Ieși.Am destule probleme pe cap.Tu nici măcar nu ai fost invitată.

-Ce contează?Dacă dai o petrecere fără mine nici nu mai are rost să dai una!Așa că m-am gîndit să te ajut un pic...

-Cu ce?Prin a aduce o grămadă de străini în casa mea și prin a crea un haos total nu mă ajuți deloc.Știi ce?Nici nu are importanță.Tot ce vreau e să pleci și să nu te mai întorci vreodată.

Se uită cu privirea aia de geață la mine.Ne uităm una la alta timp de o veșnicie.

-Mai ai să te holbezi atîta?Ia-ți catrafuțele și pleacă odată de aici!

-BINE!Am înțeles!Oricum nu știi să dai petreceri.Ne mai vedem noi,spune ea în timp ce își pune poșeta pe umăr.

Ce bine ca am scăpat și de ea.Cum ziceam,am destule probleme pe cap.

Continui să fac ordine.Umplu găleata și încep să dau cu mopul.Apoi mă ridic la etaj să mai strîng și pe acolo.Cu o cîrpă umedă șterg praful.Spăl vasele iar apoi fac un duș.A devenit cam rece în casă și cred că s-a aerisit destul,așa că închid ferestrele.Mă îmbrac în niște haine curate,iar apoi cobor spre bucătărie să mănînc un senviș sau ceva,pentru că sunt lihnită.

Între timp îi scriu mesaj mamei:

"Abia aștept să te văd,mama.În cît timp mai exact te întorci acasă?Pupici:) "

Nu-mi vine să cred că am reușit toate astea în mai puțin de o oră,după toată harabura de ieri,provocată de Alice...o urăsc pe fata aia.

Mă gîndesc puțin la asta...și îmi vine să plîng.Am făcut o prostie.Toată petrecerea aia a fost o greșeală...și,oi avea eu acum 16 ani,dar...vreau să plîng în brațe la mama.

Îmi ruinez viața pe zi ce trece.Mi-aș fi dorit ca mama să fie aici.

Îmi aduc aminte de Carnetul cu Dorințe...fug repede spre camera mea cu senvișul în mână.

14 septembrie,11:53 AM                                                 dorința nr. 327

îmi doresc să o văd pe mama.


DorințeWhere stories live. Discover now