N-am nevoie de nimeni

1

Acum 10 ani in urma

Mă plimb pe lângă pădurea de lângă casa mea .
Eram in clasa a 12 , o fata săracă , care locuia împreună cu tatăl ei la marginea unui sat pe un deal, iar la 50 de metri se afla o pădure , erau zile in care nu aveam bani pentru a pune o felie de pâine pe masă , cu toate astea ne descurcam .Am învățat să gust din suferință de la o vârstă fragedă , la grădiniță și școala generală mereu eram ținta răutăților și bătăilor , colegii mei îmi puneau prorecle pentru a se amuza dar acele amintiri mi-au rămas întipărite in minte deși au trecut 12 ani .
Nu avem multi prieteni ,de fapt până în clasa a 8 nu aveam nici unul  , atunci mi-am făcut prima prietenă , țineam foarte mult la ea , știu că într-o zi am vrut sa o i-au in brațe dar ea m-a respins deoarece au început toți să râdă sau să zică că am mintea unui copil .Tot ce vroiam in acele momente era afecțiune , nu am primit niciodată așa că într-un fel cerșeam după ea .. Vroiam un strop de iubire dar am primit umilință .
Eram un copil pierdut , aveam nevoie de căldură sufletească , să știu că este cineva acolo pentru mine care să mă iubească , să-mi accepte copilăriile , să mă accepte pe mine ..
Tatăl meu nu obișnuia să-si arate afecțiunea , pe mama nu am mai văzut-o de ani buni , oricum ei îi păsa doar de bani, iar când acestea nu au mai fost ea a plecat după bărbați , a fost o perioadă în care îmi era greu fără ea dar am trecut peste , la fel cum am făcut și cu restul devenind astăzi o persoana care nu mai simte nevoia de afecțiune , am puțini prieteni care mă fac o persoana mai buna și îmi dau puterea sa trec peste orice , mai ales peste băiatul de care sunt îndrăgostită ,de care m-am legat ca o liană crezând că mă iubește , punând sufletul și tot ce era mai bun din mine pe o tava la picioarele lui sperând că nu o sa îl calce ... practic o mare prostie , el nu dă 2 bani pe mine , nu-i pasa dacă eram rănită sau nu , de 3 zile mă evită complet ,am incercat de 2 ori sa vorbesc cu el dar când vedea că mă apropii de el se îndepărta .
Mâine o să încerc să vorbesc cu el dar de data asta nu o sa il mai las sa plece fără să-mi de-a o explicație ,până la urmă mâine terminăm liceul .

In prezent

Îmi amintesc foarte bine acea zi , mi-am frământat atât de mult capul fără să îmi dau seama că îmi distrug sănătatea fără nici un rost.
Am ajuns azi să am propria mea afacere care ajuta animalele , totul a inceput când am trecut pe langa casa unor oameni care snopeau un cal în bătaie , îmi era atât de mila in cât am vrut sa îl cumpăr , având niste economi strânse din munca într-un bar jegos am reușit , au urmat luni in care am muncit din greu , toată ziua pentru ai oferi lui , tatălui și mie o viață mai bună .
Acum am un real succes , persoanele care înainte mă tratau de parcă urma să le strangulez acum mă respectă și se comportă de parcă am fi prieteni. Bărbatul căruia i-am oferit tot ce aveam mai bun la momentul respectiv s-a mutat într-o altă țară ,nu am reușit să vorbesc cu el , să-mi explice de ce se comporta așa cu mine .Privirea lui mi-a rămas întipărită în memorie , ultima data când am vrut sa stau de vorbă cu el mi-a aruncat o privire aroganta după care și-a continuat drumul.
Am realizat că toate fetele își doresc așa numitul băiat rău , asta am vrut și eu , crezând că acest gen de băieții iubesc cel mai sincer ,de aceea l-am ales pe el , până la urmă cine nu visează in adolescenta la băiatul rău și adolescența cuminte,  dar cu trecerea timpului mi-am dat seama că vreau un bărbat respectuos , care sa aibă grijă de mine dar să nu mă sufoce cu mesaje și o mulțime de dulcegării deoarece iubirea nu se zice , ea se simte , nu vreau pe cineva care sa îmi de-a garanția că niciodată nu o sa plece deoarece  o să mă plictisesc  dar nici să mă lase singură când mi-e m-ai greu , vreau un bărbat care să-mi de-a motive să rămân lângă el , să mă iubească și să mă surprindă .
Dar cum bine știți este frumos să visezi .
Scopul meu este apărarea animalelor nu găsirea unui iubit