O dimineață la Praga..

Îmi doresc o dimineață la Praga..

Îmi doresc o dimineață la Praga,să-mi despic gândurile în ramuri iar tu să mă înțelegi. Să-mi pierd luciditatea,să-mi rânduiesc ideile,să-mi disip vanitatea..sau cel puțin sa le duci la marginea marelui meu haos controlat, să-mi aduci nisip, să ne facem mare. Mintea mea e un canion ce arde fără scrupule orice gândire dogmatică. Ăsta sunt eu : izvor neatins de creație cu idei nemărginite iar câteodată eterul filozofilor. Singurătatea mea e un război intens între plăcere și disperare. Uneori gândurile profanează isteria mută a imaginilor sintetice ale iubirii. Aș sta pe marginile minții să observ dezertarea meticuloasă a rațiunii mele hipertrofiată de plăcere. Plăcerea e de partea mea,dragă,dacă-mi suspenzi devenirea absolutului. Aș vrea să stăm într-un balcon,să vorbim mai mult și să nu-ți scriu doar pe fugă! Să fim noi.Să mă ajuți să scap.