Noapte de decembrie

~

Totul a inceput cand, cuprinsa de o tristate profunda, ma indreptam spre casa. Pe cer, nori gri si pufosi se luau in brate, iar vantul, putin gelos, se plimba de colo-colo incercand sa ii desparta. 

Fascinata de acest moment, nu am observant cand, aleea s-a bifurcat, astfel, intrand in padure. Dupa o perioada de timp, ceva mic, rece si pufos mi-a sarutat varful nasului, topindu-se de emotie. Era primul fulg din acel an, ce avea sa prevesteasca o fantana a lacrimilor de fericire provenite de la nori sensibili.

Timpul a trecut, iar acum zapada imi ajungea aproape la genunchi.  Acum, toata natura parea ca a fost invelita, ramanand doar sa astepte caderea intunericului si aparitia stelelor ce aveau sa o incante cu duioasa lor stralucire. Ici-colo mai mai zareai cate o ciuta, un iepuras, ce se indreptau grabite spre familile lor, ce ii asteptau in patuturi, urmele lor pierzandu-se asemeni umbrelor. 

Fiind aproape ajunul Craciunului, majoritatea locuintelor erau decorate, astfel ca, am putut gasi o casa in mijlocul padurii. Cand am ajuns in dreptul ei, am zarit o fereastra orin care puteam vedea niste siluete putin neclare, un brad si focul ce putea fi simtit mult mai putin decat caldura stelelor.

Parca fortata de frig, am ciocanit. Dupa cateva secunde, in fata mea a aparut o doamna. Explicandu-i cele intamplate, mi-a cerut sa raman peste noapte. Rusinata am refuzat-o, cerandu-i politicos o cana de ceai.  In timp ce imi era indeplinita dorinta, m-am ridicat de pe scaun, incepand sa ma plimb prin casuta modesta dar primitoare, ce prezenta la intrare un covoras in tema cu perioada in care ne aflam. Pe acceasi perete cu usa erau: o canapea pe care stateau doi copii, bradutul impodobit cu niste conuri pictate si stele crosetate. Sub acesta se afla un calut mare din lemn, un cozonac, doua papusele crosetate si niste hainute. In centrul camerei se afla o masa festiva ce isi astepta invitatii. 

Chiar cand femeia imi aducea ceaiul, la usa s-au auzit niste ciocanituri. Era padurarul care s-a intors acasa. In brate tinea o pisicuta mica si pufosica, de care, facandu-i-se mila, a decis sa o adopte. La vederea tatalui si a micutei fapturi, copii au inceput sa se zbenguiasca de colo-pana-colo. Vazand asta, am inceput sa chicotesc, hotarand sa raman peste noapte.

In timp ce aranjam canapeaua, am putut distinge prin mica deschizatura a usi, momentul in care copiii s-au asezat in patuturi, asteeptandu-si povestioara. Fermecata de glasul suav al femeii, am adormit. 

In ddimineata urmatoare, cand razele inselatoare ale soarelui mi-au mangaiat obrajii, m-am ridicat din pat, multumindu-le politicos pentru tot. Cand am iesit afara, zapada era aproape topita, fapt ce m-a facut sa ma intreb daca nu cumva tot ce mi s-a intamplat in urma cu o seara nu a fost decat un vis,  ori daca caldura provenita de la acesti oameni a incalzit sufletul naturii.