disperarea in concordanța iubirii

Era un inceput

Era un inceput de primavara,
Caldura înflorea inimile noastre cand eram impreuna pe camera,
Dintr-o data am căzut in gol in necunoscut,
Ti-am dat inima si tot ce am avut...
Iar acum accept ce imi oferă viața
Dar din pacate raman doar cu speranța.
Te rog, asculta-mi inima cand numele ți-l cheamă.. mai spune-mi macar o singura data ca ma iubesti si scapa-ma de teama,
Teama de a trai intr-o minciună
Fără infinit unii ar putea sa spună,
Si mai am o rugăminte,
Deschide-ti inima ca să simti
Dorul pe care il simt cand ma gandesc la tine si strang din dinti..,
Cand imi spuneai te iubesc,
simteam că mă topesc,
Spun cu mana pe inima ochii tai albastrii ma duc intr-o lume de neimaginat,
Si nu voiam sa plonjez.. in acest adânc
Sa pot spune ca m-am pierdut in oceanul tau..
Si cu lacrimi in ochii fiind fara sa stiu dac mai pot ajunge la mal,
Vreau sa spun ca nimeni nu poate fi la fel ca tine ,
Caci numai tu imi dădeai fericirea,
Iar numai tu aprindeai focul din mine
Care niciodata nu isi va opri bătăile
Pana cand ne vom separa căile....
Te rog inca o data, cu disperare si prin a me chemare fi inca odata una cu mine
Si eu voi fi una cu tine,
Pana cand pământul ne va stinge.
Te voi iubii întotdeauna si chiar te voi iubi din ce in ce mai mult..
Deoarece esti ca soarele pentru noi muritorii, iar eu ca luna pentru singuratatea vesnica care ma paste,
Noi doi din lumi diametral opuse,
Luna mereu un "te iubesc" iti spuse,
Pana intr-o zi,
Cand soarele uită a răsări
Iar povestea de dragoste se sfarsi...
Si luna nu putea momentul depăși .