Pariul/ Park Jimin

Capitolul 10

Il sun disperata.
Tae: nu ai de gand sa mai dai pe acasa?
Lu: Yaa.
Tae: Jimin e cu tine?
Lu: da.
Tae: unde sunteti? Vin la voi!
Lu: sti statia de lângă fântână?
Tae: da. Stați acolo.
Lu: stăm daca mai traim pana atunci.
Tae: ce?
Inchid.
Deschid usa si ma uit in jur.
Jumate din oameni erau pe jos, iar Jimin si Șoferul se bateau cu ceilalți.
Acum e randul meu sa imi arat miscarile mele de răzbunătoare.
Ma stercor incet pe langa ei trecând neobservată, cautat un bat gros.
Am gasit, ma apropii de unul dintre oameni cand se întoarce iar eu ma sperii si cad pe jos.
Jimin se uita la mine in timp ce se batea.
Jimin: Lu, da cu bățul in el!
Lu: o să-l doara.
Jimin: Lu.
Tipa, ma dădeam incet in spate tipul ala apropiindu-se mai mult de mine.
Am strans bățul mai bine in mana. Dar si barbatul acela il prinsese tragand de el.
Lu: yaa, asta e al meu.
Dar reușește sa mi-l ia.
Voia sa dea, cand Jimin a sarit spre mine rostogolindune, a ajuns deasupra mea.
Contact vizual.
Abea acum am observat ce ochi frumoși are.
Isi revenise, lafel si eu. Ne ridicam.
Jimin: Nu ți-am zis sa rămâi in masina?
Lu: am vrut sa va ajut.
Jimin: nu prea funcționează.
Avea buza spartă si era aproape plin de sânge.
Lu: esti tot plin de sânge.
Jimin: nici tu nu arăți prea bine.
Aveam obrazul inca roșu, și sângele de la buza aproape era uscat.
Apăruse Tae prin spatele nostru speriindune.
Jimin: ai chef de gulme?
Tae: ce sunt cu fetele astea?
Analizândune.
Lu: băieți îndrăgostiți nebunește de mine.
Tae: hă?
Jimin: o grămadă de băieți o vor pe sorta. Si săracul sofer se bate singur cu ei.
Tae: suntem chiar in spatele lor si sunt orbi?
Lu: au ochi la spate?
Amândoi isi dau cu mana in frunte.
Tae: hai sa înceapă lupta.
Jimin: hai sa gasim o cale sa întram in mașină si sa plecăm.
Tae a fugint inainte si la ajutat pe sofer,iar Jimin ma apuca din nou de mână si începe sa faga pana la mașină.
Intram.
Jimin: fratele tau știe sa se bata?
Lu: a facut doi ani de box, cred ca da.
Jimin: atunci plecam.
Lu: ce? Doar nu il lasi acolo singur.
Jimin: se descurca!
Lu: ce rau esti. Eu nu plec fara Tae.
Dau sa deschid usa cand ma trage de brat, ajungând cu spatele lipit de el.
Deschide usa si il cheamă pe Tae si pe acel sofer. Imi da drumul.
Ei veniseră repede. Șoferul urcanduse la locul lui si pornind masina, iar Tae langa mine făcându-mă sa stau lipita de Jimin.
In timp ce mergem.
Șofer: unde mergem?
Jimin: la hotel.
Șofer: care din ele?
Jimin: la cel mai apropiat.
Lu: hotel?
Jimin: e prea tarziu sa mergem acasă.

Ajungem.

Pov. Jimin
Ma duc sa vorbesc cu persoana care se ocupă cu rezervarile pnetru hotel.
Imi spune ca mai sunt doar două camere libere, ceea ce e putin complicat.
Ne îndreptăm spre camere.
Tae: doar doua camere?
Lu: doua camere?
Jimin: da.
Noi trei in două camere, chiar era ciudat.
Jimin: simplu, tu cu Tae, eu singur.
Lu: eu nu dorm cu Tae.
Jimin: atunci vrei sa dormi cu mine?
Spun zâmbind.
Lu: nu, normal ca nu. Dar nu pot dormi in acelasi pat cu fratele meu.
Tae: eu nu dorm cu ea.
Jimin: bine dorm eu cu ea.
Se uitau amândoi la mine.
Jimin: nu ii fac nimic.
Lu: yaa, dorm pe hol.
Jimin: e cam frig.
Tae s-a dus in camera sa, iar Lu a venit cu mine fiind bosumflata.
Stătea in ușă.
Lu: nu, nu pot sa dorm cu tine.
Jimin: nu ai incredere in mine?
Lu: nu. Cred ca ma duc la Tae.
Jimin: nu vrea sa doarmă cu tine.
Lu: aaishh.
Bătea din picioare.
Ma pun in pat, din greșeală pe mana cu rana.
Jimin: aish.
Lu: te doare?
Jimin: nu contează.
Lu: lasă-mă sa văd.
Se apropiase de mine, uitându-se la rana.
Lu: o sa se infecteze. E o trusă medicala pe aici?
Se indreptase spre dulap apoi venise inapoi langa mine. Luase puțin spirt si pansament.
Lu: o sa usture putin.
Jimin: nu trebuie sa faci asta. O să îmi treacă.

Pov. Lu
Bluza sa era ruptă, lafel si geaca pe care a dat-o jos.
Lu: sti, bluza e lipită de rana, o sa doara.
Jimin: fa ce trebuie sa faci.
Spune liniștit.
Iau o foarfecă si încep sa ii tai maneca la bluză.
Era mult, mult sânge.
Iau un prosop moale il ud si încep sa curat zona.
Lu: mulțumesc!
Spun incet. Observ cum ii întoarce privirea spre mine.
Jimin: ce ai zis?
Lu: mulțumesc, ca m-ai salvat!
Jimin: nu te-am auzit.
Lu: yaa, nu mai repet.
Ii dau cu prosopul pe rana, la care el strânge din dinți.
Lu: daca vrei poti sa plângi.
Jimin: demnitatea mea de bărbat... Aish... Sa plang in fața unei femei e ca si cum as face pe mine la 20 de ani.
Lu: gata, am terminst de șters.
Jimin: in sfârșit. Acum ma pot culca.
Se lăsase pe spate.
Lu: yaa, acum vine partea cea mai grea. Spirtul.
Jimin: sforăi. Nu auzi?
Spune cu ochii inchisi.
Lu: ridicate.
Nu se ridicase, ba din contra se întoarse cu spatele la mine, stand oe mana care nu era lovita.
Idee sclipitoare imi trece prin minte...
Iau spirtul pun putin pe un alt prosopel si dau pe rana lui. Sare din pat, fugind in cel mai îndepărtat colt al camerei.
Jimin: aauu, femeie gândești?
Lu: e vina ta.
Jimin: ustura, ustura.
Lu: vino aici.
Venise. Se așează in fund, pe pat langa mine, continui sa il dau cu spirt, cand ma uit la fata lui, avea lacrimi in ochi.
Lu: ai facut pe tine?
Jimin: hă?
Lu: nu ai zis ca dacă plangi e ca si cum ai faci pe tine?
Jimin: nu plang. Aish, ai grija acolo.
Gata. Acum iau plasament si încep sa ii acopăr rana.
Lu: Gata.
Pana acum nu observasem, dae el se uita la mine, astfel cand mi-am ridicat capul, am avut un contact vizual.
El chiar are niște ochi frumoși.

Lu: Cum dormim?
Jimin: nu sti cum se doarme?
Lu: ba da. *pauza* Dormi pe jos.
Jimin: hă? Dupa ce ca te-am salvat, ma chinui sa te suport, stau cu tine in camera, am fost rănit din cauza ta, si continuam sa filtram, mai vrei sa dorm si pe jos.
Am rămas putin șocată. Continuam sa filtram? Filtram cu nesuferitul asta?
Jimin: uita ce am zis, dorm pe jos.
Isi pune o patura pe jos si o perna apoi sta culcat cu privirea pe tavan.
Ma asez in pat. Eram prea dura fiindcă il las sa doarma pe jos? Doar nu il las sa doarmă cu mine in pat, nu?
Totuși a indurat bataile tipilor aceia, in locul meu.

Pov. Jimin
Nu imi venea sa cred ca sunt pus la zid de o femeie. Pentru prima data in viata mea fac ce spune o femeie. Nu trebuia sa fiu asa, trebuie sa ii arat ca eu sunt seful. Ea e doar fata de la care trebuie sa fur un sarut. Doar atat.
Stau ce stau, cand imi vine o idee minunată, chiar daca demnitatea de bărbat va fi incalcata in picioare, eu nu trebuie sa dorm pe jos.
Ma ridic repede, urcand in pat.
Jimin: păianjen.
Lu: tie.... Tie ți-e frica de păianjeni?
Jimin: yaa, da. Ce nu am voie? Tuturor le e frică de ceva.
Da, sigur.
Jimin: nu pot dormi pe jos fiindcă sunt gandaci, asa ca dorm in pat.
Lu: tu... Nu cumva te prefaci?
Jimin: nu, deloc.
Ma bag sub plapumă.

Pov. Lu
Ceva ciudat se petrece.
Lui, băiatul cu muschi, care se lauda ca nu plange si ca nu ii este frica de nimic se sperie de gândaci?
Hmm...
Pun o perna intre noi,fiindca altele nu mai sunt.
Lu: daca treci, chem poliția.
Jimin: ce te face sa crezi ca vreau sa trec.
Lu: pai la frumusețea mea altii ar trece.
Jimin:da, sigur, si ce ar vedea la tine?
Lu: dormi.
Jimin: nu dorm la comanda.
Lu: e 4 dimineața si tu ma tii treaza.
Jimin: culcate.
Lu: nu pot sa dorm cand stiu ca tu esti treaz.
Jimin: nu vezi ca dorm?
Se întoarce cu spatele la mine.
Ma pun culcata, astaptand sa adorm. Exact. Sa dorm cu un străin e ciudat.

Pov. Jimin
Nu am somn, plus ca ma ustura rana de numai pot. Ma chinui sa stau cu spatele la ea, fiindca daca ma întorc cine stie ce ar crede.
Stau asa pana cand aud cum sforăie incet.
Atunci ma intorc. Iau oerna dintre noi si o vad cum doarme.
Era putina lumina afara asa ca ii puteam vedea conturul fetei. Era frumoasă cand dormea. As sta si m-as uita la ea in timp ce doarmea, fara sa vorbeasca sau sa faca ceva.

Apoi realizez ce gandesc.
Aish. Nuu. Imi pun perna pe fata încercând sa adorm..

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~