Replici noi pentru „Harry Potter"

O viață distrusă

Sala de judecată era plină de șoapte despre atacul unui vârcolac care omorâse doi copii, în fața lor se afla un om în haine jerpelite care părea confuz, parce neștiind ce se întâmplă. Vocea vrăjitorului din centrul sălii cu o robă violet începu să vorbească liniștind șoaptele din jurul său:

-Audierea de pe 4 martie 1965 pentru uciderea a doi copii Încuiați și nedeclararea statutului său de vârcolac fapte de care este acuzat Fenrir Greyback. Interogatori: Nobby Leach, Ministrul Magiei; Harold Frost, Ministru-adjunct al Ministerului; Igor Gabriel Parker, Șeful Departamentului pentru Reglementarea și Conrolul Creaturilor Magice. Scribul curții de judecată, Michel Josh. Dumneavoastră sunteți Fenrir Greyback? îl întrebă pe omul din centrul sălii.

-Da.

-Puteți nega faptul că sunteți vârcolac? Întreabă Ministrul iar Fenrir pufni în râs.

-Vârcolac? Vârcolaci apar în povești de copii...

- Aveți vreo legătură cu uciderea acelor copii ?

- Eu nu aș putea răni pe nimeni. Sunt un simplu om fără locuință din Londra, nu înțeleg ce caut aici sau cine sunteți voi.

- Cum nu a fost găsit asupra lui vreun obiect magic și nu pare să știe nimic despre lumea noastră cred că sunteți de acord că ar trebui să-i ștergem amintirile și să-l eliberăm.

- Eu nu sunt, spuse un vrăjitor din apropierea Șeful Departamentului pentru Reglementarea și Conrolul Creaturilor Magice.

- Lyall explică-ne te rog punctul tău de vedere. Spuse Ministrul calm.

- Cred că este vârcolac, propun să-l reținem până la următoarea lună plină care este mâine, spuse Lyall . Sala se umplu șoapte, iar Igor Parker pufni dezaprobator.

-LINIȘTE...LINIȘTE VĂ ROG ... strigă ministrul iar vocile se liniștiră. Ne poți demonstra asta ?

- Aspectul și comportamentul său sunt clar de licantrop, spune Lyall calm și sigur pe el.

- Lyall rămâi la Bongi, la asta te pricepi, spuse o voce din sală .

- Știu prea bine ce spun, dacă l-am reține până mâine seară l-ați vedea transformându-se.

- Nu prea cred că aș avea cum să mă transform, aș rămâne același vagabond, spuse Fenrir stârnind râsete care îl făcuseră pe Lyall să se facă roșu la față de furie.

- E un vârcolac, spune Lyall arătând spre Fenrir, cei ca el nu pot fi altfel decât criminali care nu merită nici mai mult nici mai puțin decât moartea.

-Lupin te rog părăsește sala, spuse grav Parker. Lyall Lupin se ridică aruncându-i o privire plină de ură lui Greyback și părăsi sala, ultimul lucru pe care îl auzi fiind scuzele lui Leach pentru comportamentul avut de el adresate lui Greyback. Lyall se așeză pe un scaun, ar fi trebuit să se întoarcă în birou să termine un raport, dar voia să vadă ce se v-a decide în privința acelui nenorocit așa că se așeză pe unul din scaunele de la ușă așteptând să iasă cineva. La scurt timp pe ușă ieșiră cei care l-au interogat, dar nu-i aruncară nici măcar privire lui Lyall, după aceștia ieși Fenrir însoțit de un auror, iar apoi cei prezenți la audiere începură să iasă ușor din sală întreptându-se fiecare spre treaba lui, aceștia îl ignorară în mare parte și primi câteva priviri dezaprobatoare din partea unora dintre colegi săi. Pe umărul lui a fost așezată o mână ceea ce îl făcu pe Lyall să se ridice și să se întoarcă spre posesorul acesteia care îi zâmbi.

- Urâtă reacție amice, ai fost cam dur.

- Doar nu crezi și tu că greșesc.

-Eu te cred Lyall, dar nu prea am mai putut face nimic, aproape toți l-au cosiderat nevinovat.

- Mersi Alan. Presupun că Parker e prea nervos pe mine să-mi dea liber pentru ziua lui Remus.

-Nu aș spune nervos, aș zice gata să explodeze, dar cred că la cât ține Leach la tine și la ce talentat ești îi trece. Hai să mergem mai bine în Departement, se aude că Parker are nevoie de cineva în Albania și m-ar tenta.

5 Martie 1965

Era aproape miezul nopții și Lyall a apărut în sufragerie, iar Hope care era pe fotoliu tresări deși se obișnuise cu aparițiile soțului ei și cu lucrurile legate de magie. Lyall se apropie de soția lui și o sărută pe obraz .

- De ce nu te-ai culcat?

- Te-am așteptat Lyall, mi-am făcut griji.

-Sunt bine, trebuia să te odihnești. Remus e bine?

-Da, a adormit acum două ore. Ce s-a întâmplat de ce ai venit așa de târziu?

-Am fost trimis dimineață într-o pădure din Albania după un Bong și a fost nevoie de niște aranjamente speciale pentru a ajunge în Albania și a mă întoarce tot azi. Scuze că nu te-am anunțat. Remus a mai... începe dar e oprit în mijlocul întrebării de strigătul lui Remus.