𝑼𝒏𝒊𝒗𝒆𝒓𝒔𝒖𝒍 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒖𝒏 𝒄𝒓𝒆𝒊𝒐𝒏 𝒔𝒊 𝒐 𝒇𝒐𝒂𝒊𝒆

7. Bătrână inimă de piatră

        ,,O mână de gheață îmi sugruma brațul drept, ascunsă într-o mânecă largă și lungă. Plimbându-mi privirea pe urcușul cotului ascuțit și dealul umărului rotunjit, o talie zveltă învelită într-o mantie neagră mi-a apărut în față, străpungând bezna. Urcând mai sus cu privirea am dat de un chip misterios înconjurat de o cascadă de bucle, ce era luminat de o mică rază de lună. Un zâmbet ciudat predomina pe fața umbrită de gluga mantiei și două mărgele mai albe ca floarea crinului, aținteau mici priviri pătrunzătoare spre fața mea speriată. Ea era noua mea soartă, atât de enigmatică și atât de obscură..."
    

       Când am început să o șlefuiesc pe Myelefer, am presărat în rețea caracterului ei tot cea ce am găsit la o inimă rănită. M-am axat atât de tare pe acel tablou scorțuros al ei și fără să-mi treacă prin cap, am obținut în minte, exact cea mai intrigantă și mai detestabilă piesă din ,,Origini uitate". O amestecătură de defecte ce răsuflă haotic sub un diabolic chip ridat de vrăjitoare.

       Totuși când am îndrăznit a schița cu creionul, tot acest amalgam sălbatic într-un singur portret, m-am bătut cu o șireată provocare. A fost o noutate pentru mâna mea nexperimentată, să sclupteze acele riduri și să pună în vedere acea privire lipsită de umanitate. Ba chiar mi-a dat bătăi de cap, când am ajuns spre final și am privit cu criticism acel rezultat plin de greșeli. Însă a fost printre primele mele lucrări când am îndrăznit să schițez un altfel de chip, lipsit de inocența cu care eram obișnuită la Nighty sau la alte personaje. Și deșii este o urâtă bâzgălitură m-am încumetat să o pun în acest teanc al colecției, pentru că exprimă realmente tot cea ce Myelefer reprezintă, o bătrână inimă de piatră.