The stripper (tradusă în română)

O zi bună (18)

Camila's pov

Știi când dormi și te trezești cu o energie diferită? O energie bună? Așa m-am trezit astăzi, întinzându-mă în patul imens simțindu-mi toți mușchii mai relaxați decât de obicei. Am deschis ochii privind camera în care dormisem, era mare, luxoasa și în același timp confortabilă. Mărturisesc că eram încă foarte obosită, m-am răsturnat în pat de mai multe ori gândindu-mă la totul despre viața lui Lauren. Imaginându-mi cât de greu îi era să se confrunte cu boala tatălui ei.

Din puținul pe care am știut că Alzheimer este incurabil și s-a agravat doar cu timpul. Michael era prea tânăr pentru a avea un asemenea rău, dar, din păcate, are. Bărbatul părea fericit, până acum am văzut doar zâmbete pe buze. Clara și Taylor păreau să fie conformate să trăiască cu boala. Doar pentru Lauren a fost mai complicat și chiar am putut înțelege.

Noaptea trecută o lăsase într-adevăr prea fragilă, îmi amintesc exact strălucirea tristă a ochilor ei în timp ce se uita la mine, era sfâșietor să o văd așa. Dar ceea ce m-a surprins cu adevărat a fost cererea de îmbrățișare. Lauren mă consideră prietenă? Sau s-a întâmplat asta doar pentru că era în cel mai rău moment al ei?

Nu...

Lauren nu era așa, o vedeam ca pe o persoană pe deplin hotărâtă și sinceră și să o imaginez într-un alt fel era prea greu pentru capul meu. Dar atunci, la ce se aștepta ea de la mine? Poate nimic, doar o prietenie. Era clar că Lauren a îngenuncheat la picioarele Karlei, sau mai bine, la picioarele mele. Dar nu așa am vrut-o. Am vrut-o, am vrut să-i simt afecțiunea, am vrut să fiu îngrijită, iubită. Dar la acel nivel nu intrasem.

Karla a cucerit-o pe Lauren cu trupul, cu dorința. Și eu ? Ce făcusem? Nimic. Ce cucerisem eu în Lauren?

M-am ridicat din pat lăsând toate acele idei în urmă. Gândindu-mă la atâtea lucruri m-ar lăsa confuză. Deci luasem o decizie. Aș face din acest weekend ceva special, nu mi-aș face griji pentru Karla, sau cu faptul că Lauren era șefa mea. Așa cum a cerut ea, noi am fi doar Lauren și Camila. Nimic mai mult.

După o baie fierbinte mi-am pus o pereche de blugi rupți în genunchi și o bluză gri care mi-a lăsat stomacul la vedere. Părul meu era liber și ușor ondulat. M-am uitat pentru ultima dată în oglindă înainte de a părăsi camera, până acum toată lumea ar trebui să fie deja la masă la micul dejun.

Am coborât scările fără să fac zgomot, am auzit niște râsete venind de afară despre care am bănuit că sunt de la Mike și Taylor. Nu erau în sufragerie, prin fereastra imensă i-am văzut afară stând la masă, luând micul dejun. M-am apropiat de ei încet.

- Să zicem că eu cred că nu este, dar ar trebui, e foarte frumoasă. i-a spus Michael lui Lauren.

Vorbeau despre mine? Lauren râde la Mike, aruncându-i puţină pâine.

- Risipirea alimentelor este un păcat. Bună dimineața tuturor. am spus când m-am apropiat de masă.

Toți s-au uitat repede la mine, lăsându-mă stânjenită. Lauren s-a uitat la mine din cap până în picioare de parcă ar fi analizat fiecare detaliu din mine.

- Bună dimineața, Camila! - spuse Taylor entuziasmată.

- Vezi, Lauren? Camila este chiar religioasă.

- Tata !
Lauren l-a înghiontat.

- Bună dimineața, Camz, stai cu noi. - a spus Lauren zâmbind.

Camz? Câștigasem o poreclă de la Lauren? La naiba ! Nu mai fi o fetiță proastă, Camila, este doar un nume de animal de companie.
Am zâmbit timid și m-am apropiat de ea, erau două scaune, unul lângă Taylor și celălalt lângă Lauren, m-am îndepărtat mai mult de acea femeie.