Y/N si 001 (+Altii)

Capitolul 4- Sentimente si amintiri

Y/N se trezeste excelent de bine cu o durere de cap extraordinara de frumoasa. Merge in camera curcubeului.
-Buna 15! Peter o saluta si ii face cu mana sa ia loc la masa de sah tot daca nu vrea sa se joace sah.
Y/N se pune la celalalt capat.
-Am o intrebare. Ezita putin sa il intrebe dar tot il intreaba. Ce stii despre 2?
-Despre 2? Stiu doar ca a fost fiica lui papa ca noi. Dar altceva nu. A vrut sa nu mai stie nimica despre ea.
-Oh. Y/N se intrista.
-Dar stiu de unde putem afla. Este o camera cu dosarele tuturor. Zambi 001
-Mai bine lasa. Stiu destule deja de la Jessica. Voiam sa aflu daca o mai stii. Y/N ofta.
-Amintirile sunt vagi dar tin minte ca am amintiri cu ea. Doar atat. Da din umeri Peter.
-Bine.
Y/N se ridica de la masa si inainte sa iasa bine din camera este intampinata de catre dr Brenner.
-Buna 15. Sau sa iti spun 2?
Toti fratii ei se uita la ea ori mirati ori cu o fata de "ha, ea?". Y/N se uita nervoasa la Dr. si il tranteste de celalalt capat al laboratorului fara sa-si mai foloseasca mana.
-Buna papa. Isi ridica capul ca o mareata si se uita la 001. Bine am revenit in lumea noastra. Y/N zambeste.
Peter se uita cu ochi sclipiciosi la ea.
-Chiar esti 2!
Y/N rade.
-Hai! Sa ne distram! Il ia pe 001 de mana si fuge cu el prin laborator. Uite camera mea veche! Stai asa. Y/N se conectreaza si cu puterile sale deschide usa.
Merg ambii inauntru si vad doar desene peste tot. 015 incepe sa planga cand vede un desen cu papa, Jessica si ea. "Oh mama, scuze mama!" Se gandeste inainte sa fie atinsa de un umar. Era 001.
Y/N il ia in brate strans.
-Mereu ai fost acolo pentru mine. Mai tii minte cand veneai aici si incalcam regulile laboratorului asa.
-Da. Rade Peter. Da imi aduc aminte tot! O ia inapoi in brate.
-Atunci..accepti? Y/N se uita la el aducandu-si aminte.
(Trecut)
-Y/N! Y/N ma auzi!? Peter a fost acolo si o tinea in brate. Avem nevoie de tine! Te rog rezista!
Y/N tusea sange.
-2 stai cu mine te rog! Peter plangea. Nu pot sa te pierd! Ce ma fac fara tine?! Trebuie sa rezisti! Vor veni ajutoare- vor. Y/N isi pune mana dreapta pe obrazul sau.
-Pete..te iubesc. Te r-rog..accepti- Tusea iar. Accepti iu-iubirea m-mea?
-Eu..
Si totul devenise negru pentru Y/N.
(Prezent)
Peter plangea.
-Oh desigur ca o accept! Mereu am acceptat-o!
Si Y/N se trezeste cu lacrimi in ochi si il tine foarte strans in brate.
-Toate ca toate. Se aude o a treia voce. Dar nu mai aveti voie in camera curcubeului 2 saptamani.
Y/N rade.
-Desigur. Scuze papa.
Cand dr pleca 001 si 015 radeau impreuna.
-Ce stupizi suntem.
-Nu spune asta Y/N. E mai stupid decat noi, adica n-are creier!
Se duc impreuna in camera lui 015.
-Trebuie sa plecam de aici. Spune vechea 2.
-Da cum?
-Cu puterile noastre combinate, suntem mai puternici decat toti! Y/N se tranteste in pat. Am un plan.