❧ ᴘʟᴀᴛᴀ, ᴠĂ ʀᴏɢ!ʸᵒᵒⁿᵐⁱⁿ [✔]

↬46

ⱼᵢᗰᵢ𝚗

     O noapte de infern. Ce poate merge mai prost de-atât?

     Sfârșitul meu?  Sau... voi putrezi aici?

     Nimeni nu mă crede. Nimeni nu mă ascultă cu adevărat, așa cum ar trebui de fapt...

     Eu.. nu ți-am făcut asta, Yoongi. Cum să te droghez, apoi să te... violez?

     Nu. Asta e ceva imposibil! Eu nu am primit educația asta și, cu siguranță nu sunt de părere că dacă vrei pe cineva doar pentru tine, trebuie să-l droghezi.

     Eu am văzut cum mă privești... uneori te uiți la mine trist, rece și... rănit. Alteori... mă mănânci din priviri. În retina ta, mă văd gol de haine, pentru că, uneori îmi dai impresia că tu așa mă vezi, chiar dacă nu spui nimic.

     Dacă îți amintești ceva.. salvează-mă, te rog, Min Yoongi. Scoate-mă de aici înainte să-mi pierd mințile de tot...

     — Se pare că te-a salvat universul, un polițist intră în încăpere, scoțând niște chei, foarte multe chei și îmi deschide celula. Vede incruntarea de pe chipul meu, așa că mă lămurește.

     — Nu știu cine ești tu, dar Min Yoongi a băgat concedieri peste concedieri doar pentru simplul motiv că ai fost adus aici și lăsat fără avocat. În locul tău nu l-aș supăra vreodată pe acest om în viața asta.

     Ies din celula mea șocat și fericit. Ai reușit, ți-ai amintit! Dar... ai concediat oamenii din cauza mea?