❧ ᴘʟᴀᴛᴀ, ᴠĂ ʀᴏɢ!ʸᵒᵒⁿᵐⁱⁿ [✔]

↬ 64

Yₒₒ𝚗gᵢ

     — Yoongi? Se întâmplă ceva de care eu nu știu?

     Nu știu, se întâmplă? Aș putea muri în orice secundă, în orice loc,  chiar și acum, aici.

     Chiar îți pot spune că dacă mor împușcat, tu vei fii vinovatul în ochii polițiștilor?

     Sau că adevăratul criminal al mamei tale, e chiar mama mea adoptivă?

      Nu, nu aș putea spune nimic din toate astea. Niciodată.

      — Nu s-a întamplat nimic, dar mi s-a părut că văd pe cineva, spun zâmbind. Tu caști, fără să-mi mai spui ceva.

     — Mergem acasă? te întreb, încercând să scap de presiune.

     — Chiar te rog, mi s-a făcut somn, caști iar. Eu chicotesc știind că vei dormi bine la noapte.

     Ne luăm lucrurile și ieșim din parc, salutând bărbatul ce era de pază la intrare și ne îndreptam spre mașina. Tu te urci primul, înapoi eu și pornesc mașina.

     Închizi ochii și adormi instantaneu. Telefonul îmi sună în suport, ma uit pe ecran, văzând că mă sună mama.

     Îmi dau ochii peste cap și îi închid apelul. Vrea să-mi scoată ochii că nu i merg cardurile, mormăi în sinea mea.

     În timp ce aștept la semafor mă uit la tine cum dormi ca un bebeluș. Îmi va fii greu să te trezesc, dar nu am incontro.

     Aș vrea să te sărut, dar dacă te trezesc...

     Voi aștepta până dimineață.