Danganronpa × Sonic AU

Crima dublă

Hope's Peak Academy e chiar o Academie nenormală. Cu toții încercam să scăpăm de aicea. Eu eram în biblioteca Academiei cu Shadow și Rouge. Mă uitam prin cărțile despre institut dar parcă unele cărți aveau pagini smulse, câteva bucăți lipseau, erau arse sau câteva cuvinte erau măzgălite despre institut. Nici de-a beam să azvârl o carte că auzeam că vorbeau Rouge și Shadow și asta auzeam:

Rouge – Ar trebui să ieșim noi toți de aici

Shadow – Habar n-am... Merit să mor aici...

Rouge – Stai... De ce...?

Shadow – Sper să nu râzi când îți spun de ce mereu îs supărat...

Rouge – Nu te teme Shad... Îmi poți spune cauza...

Rouge îl ținea de mâini pe Shadow să mărturisească. Cred că Rouge este ea rea dar văd că are o inimă bună. Shadow a luat aer în piept și i-a mărturisit.

Shadow – Să știi că nu-s defapt un arici adevărat, doar arat că unul. Sunt o creație de-a lui Dr. Gerald Robotnik și el a avut o nepoată pe nume Maria. Eu și ea eram cei mai buni prieteni! Era într-un fel o verișoară/soră bună pentru mine că Doctorul o folosit ADN ei și al lui ca să mă creieze. M-am născut pe o navă care este al doctorului. Acolo și trăia Maria. Dar un dezastru neașteptat s-o întâmplat. O venit niște gardieni înarmați de la guvern în navă și ne-au atacat. Maria m-o pus într-o capsulă și înainte să tragă manetă să mă ducă pe Terra, a fost împușcată și am fost transportat aicea... De atâta sunt supărat mereu că mi-am pierdut singura mea familie... și singurul prieten...

A început să plângă dar Rouge i-a spus că va fi mereu cu el și vor scapă ambi... S-a apropiat de el și la sărutat pe obraz și l-a îmbrățișat călduros. Shadow s-a bucurat și a îmbrățișat-o înapoi și plângea acuma de bucurie! Dar când au terminat îmbrățișarea s-au întors la mine și m-au prins.

Shadow – Ce- CE CAUȚI AICEA??!!!

Eu – Scuze omulei, doar cautam informații despre Hope's Peak! Doar am gasit doar cărți despre asta dar îs toate distruse, doar coperta îi și câteva pagini neclare! Am pus pe-o masă câteva cărți de astea și cautam dacă este măcar o informație dar nu-i nimica... Am plecat de acolo, dar am auzit niște țipete și era în coridor acolo unde erau dulapuri-le. Era acolo Tikal și era la dulapul lui Tails, când am tras cu ochiul. ERA TAILS ACOLO MORT ÎN DULAPUL LUIA. N- nu... Cel mai bun prieten al meu a DECEDAT! NUUU!!! Era lângă o bată de baseball. Eram șocat... M-am speriat așa de tare încât am țipat și leșinat... Când m-am trezit... Eram în cabinetul medical și era acolo Tikal...

Eu – Stai... Tikal... Ești asistenta medicală al Școlii?

Tikal – Păi mi-am luat slujba asta și mă descurc la medicină... Te-ai speriat tare, ai leșinat și te-ai pălit cu capul de podea. Am chemat de ajutor că eu și cu cineva să te car și o venit Knuckles. Te-am carat aicea și te bandaje la cap că când te-am sculat, aveai ceafa vânătă și sângera puțin. Dar ești norocos că trăiești...

M-am ușurat. Puteam merge bine, dar mă mai durea capul puțin... Am auzit un alt strigat și era în cantină. Era acolo Big care tremura.

Tikal – Ce s-a întâmplat?!

Big – Doream să-mi iau o prăjitură și mirosea ceva ciudat, când am tras cu ochiul unde provine putoarea, era în mașina de spalat vase, când am deschis capacul... ERA CREAM ACOLO MOARTĂ!!! CRED CĂ CINEVA O BĂGAT-O ACOLO, O ÎNCHIS CAPACUL ȘI O PORNIT MAȘINA! Când am tras cu ochiul, în mașină era corpul lui Cream în vase scăldată într-o baltă de sânge și detergent. Avea ochii roșii și cred c-o și vomitat de la săpun și de la aerul închis de-a colo. Am fost chemați de Monokuma l-a ședință. Am ajuns în sală și o început nebunia. Ne-a spus că nu o persoană o murit... Ci 2! Tails și Cream. Tikal a zis l-a toți că Tails a fost găsit ucis în dulapul lui și Big o zis că Cream o fost băgată în mașina de spălat vase. Nu cred ca s-a băgat singură că era scundă, ci cineva mai înalt o băgat-o acolo. Am spus că Tails cred că o fost lovit tare în cap cu o bâtă când o deschis dulapul lui și după deces, vinovatul l-o băgat în dulap să ascundă dovezile și a curățat sângele de pe dulap și de pe jos. Toți spuneau Sticks ori Omega, dar nu cred că Omega era că Sticks arăta vinovată. Nu se mai obținea și a urlat:

Sticks – NU-I OMEGA DE VINE, CI EU!!! EU MERIT SĂ FIU PEDEPSITĂ!

Toți s-au mirat și ea a început să plângă.

Monokuma – Îmi pare rău dar asta îs regulile!

Și-o luat ciocanul ăla și o dat într-o mașină de aia care scria "Sticks the Badger a fost condamnată la pedeapsă." Asta era pedeapsa ei:

Era ea într-o junglă cu multe capcane și se ferea ușor de obstacole că era împărțite în 3 nivele: Ușor, Medium și Greu. La cel ușor s-a descurcat bine, la mediu era mai greu umpic, dar o bucată mare de lemn i-a smuls un braț și a urlat tare și plângea. La greu o săgeată i-a intrat în picior și se târa. Un bolovan vinea după ea și încerca să se tataie mai repede, dar bolovanul o zdrobit-o și o murit... După ședință, Blaze i-a venit o idee.

Blaze – Hey! Pot să fac o ședință de spiritism și putem vorbi cu cei care au murit.

Toți am acceptat. Monokuma ne-a zis în ce cabinet se fac ședințe de astea și ne-am de noi toți acolo. Am inceput ședința. Blaze ne-a spus noi toți să ne ținem de mâini și să stăm în afara cercului de sare. Sare era un scut în care și țineau închiși fantomele că să nu evadeze. Ne-a spus să stingem orice sursă de lumină, doar niște lumânări, să închidem ochii și să spunem "Chemăm în lumea noastră fantomele care ne sunt drage pe... (Și spuneți numele acelor fantome) " Când am spus asta, s-a făcut o explozie de lumină puternică cu un vânt uriaș și țipete. Era o nebunie acolo încât Charmy nu se mai ținea și a călcat pe sare și o distrus câmpul de sare și o evadat fantomele! ERA UN HAOS TOTAL! Blaze ne-a spus să ne ascundem undeva să nu fim loviți de fantome. Nu găseam nici un spațiu eu cu Manic și o fantomă aproape mă nimerea, dar Manic m-a apărat și fantomă la ucis că la nimerit în burtă tare... După haos, au ieșit afară colegi mei care au murit, erau sufletele lora. Mă uitam la Manic și începeam să plâng...

Eu – M-Manic... Tu...

Manic – Da omulei... Meriți să trăiești tu și prietenii tăi... Ne vedem la moartea ta în Rai...

Eu – TIPULEI NU!!! SPER SĂ NU MORI! NU!!!

Manic – Adios Amigo... Văd lumina... O simt...

S-o stins și am început să plâng, dar i-am văzut sufletul ieșind din el.

Fantoma Manic – BAU! HA! SUNT ÎNTR-UN FEL ÎN VIAȚĂ!

Eu – Oh doamne mai speriat! Oh... Ei ce bine că aș putea mereu acuma să vorbesc cu tine!

Manic – Asa-i nu! Oricum uite și restul care au murit! Uite și pe Sonia!

Ne-am bucurat noi toți să-i revedem! A venit fantoma Sally lângă mine și mi-a zis:

F. Sally – Hey Sonic!

Eu – Oh hey Sally! Nu te-am văzut demult de după moartea ta!

F. Sally – Mda... Oricum... Voi toți încercați să-l opriți pe Infinite. El este cauza... Cred că lucrează pentru Monokuma ori Monokuma lucrează pentru el...

Restul – Vom încerca să-l oprim!

F. Sally – Bine atunci, noroc!

Fantomele au plecat înapoi în lumea din dincolo.

2 hours later:

Era apusul și mă uitam la cer. A venit lângă mine Amy și m-a îmbrățișat de la spate.

Amy – Ești în același loc ca și ieri.

Eu – Mda... Oricum... Chiar m-am întristat că Tails și Manic o murit... Dar putem să vorbim cu ei măcar.

Amy – Da... Și eu m-am întristat că Cream o murit... Era ce-a mai bună prietenă a mea...

Eu – Te înțeleg :)

Mi-am pus mâinile pe bazinul ei, am lipit-o de corpul ei și am sărutat-o pe buze. Dar FRATE-MIU FANTOMĂ O ÎNTRERUPT MAGIA

F. Manic – Uuuu~ Frumos~

Eu – AGH! TU!

To be continued...