8.Sentiment de vinovăție.

9.7K 516 38
                                    


"Ce doamne! "Exclam eu." M-am pus în pat la 9:30 , si nu pot sub nicio forma s-au alta sa adorm. Offf ...Jayden ce mi-ai făcut? " întreb și mă întind iar în pat. I-au perna în brațe gandindu-ma ca în locul ei este Jayden și adorm imediat....

Dimineata m-am ridicat cu greu din patul care era atât de confortabil. Inca îmi era somn având în vedere ora care am adormit datorita lui Jayden care imi tot invada mintea și nu mă lăsa să dorm. Am pufnit exasperata din buze și m-am îndreptată spre baie.

După ce mi-am făcut rutina zilnica am mers în bucătărie unde mi-am făcut un sandwich cu șuncă și cașcaval. Se pare ca astazi o sa fie o zi normala de școală , și trebuie sa lipsesc de la serviciu pentru ca trebuie sa ajung la tribunal pt cazul lui Johnson.

După ce am luat binevenita masa mi-am luat ghiozdanul si am pornit spre școală.

Cand am intrat în curtea scolii lumea se uita la mine. Evident ca nu i-am băgat în seama și mi-am lăsat capul în jos și am mers așa pana la intrarea în școală. Cand am dat sa împing ușile intrării o voce pițigăiata se auzi în spatele meu

"Tocilaro!" Striga Anelise după mine. Anelise este una dintre pițipoacele și cea mai bogata fata din scoala.

Nu am bagat-o în seama ci am continuat sa merg înainte. Am intrat in scoala și am început sa merg pana la dulapul meu , dar nu am ajuns decât pana la jumătatea holului pt ca Anelise mă apuca de mana și mă trânti cu spatele de dulapuri.

"Credeai ca ai sa scapi de mine?" Zambi aceasta. "Ce i-ai făcut lui Johnson de este în arest?" Întreba ea și pe hol se lasă o liniște mormânt.

"Nu i-am făcut nimic!" Am spus eu în șoaptă iar ea mi-a ars o palma de mă făcu sa cad jos. După ce m-am chinuit sa mă ridic începu sa țipe iar la mine.

"Dacă nu i-ai făcut nimic de ce mama dracului te aflai ieri la secția de politie unde se afla și el. Credeai ca nu te-am văzut? Sau credeai ca dacă o sa scapi de el o sa ai o viață mai liniștită? Te înșeli drăguță , o sa iti fac aceasta ultima luna un adevărat coșmar. Și acesta o sa te bănuiască toate zilele pe care le vei trai de acum în colo!" Mă amenință ea după care îmi mai dădu o palma facandu-ma sa cad jos, de data aceasta lovindu-ma cu capul de una de încuietorile de la dulapurile de jos.

"Dacă o mai atingi odată o sa iti fac eu viața un calvar! " mârâi o voce groasa în spatele ei.

Privirea mi se încețoșa , dar înainte sa inchid ochii am văzut-o pe Anelise cum se întoarce și rămâne cu gura căscată privind la barbatul care mârâi la ea, după care se apleca și mă lua în brațe.

Din cauza durerii de cap am adormit în brațele lui călduroase. Nu știu cum dar prezenta lui îmi dădea un sentiment de apărare și siguranță. Era un sentiment plăcut. Dar acum haide sa dormim pentru câteva ore pentru ca nu mă simt prea bine.

Perspectiva lui Jay.

Am văzut cum fata din fata ei îi da o palma da o face sa cada pe jos și sa se lovească la cap.

"Dacă o mai atingi odată o sa iti fac eu viața un calvar! " am mârâit către ea și aceasta se întoarse la mine rămânând masca. Am văzut cum ochii lui Lexi se închid si m-am aplecat sa o ridic.

Se pare ca se lovise destul de tare la cap deoarece pe braț începu sa curgă mici firicele de sânge și ea se lasă moale în brațele mele.

"Dacă pățește ceva te anunț ca nu scapi nepedesita!"i-am zis tipei care încă statea împietrita și mă analiza din cap pana în picioare. O fi arata eu frumos dar sa nu exageram!

M-am intors cu spatele la ea și elevii care stăteau adunați în jurul nostru s-au dat la o parte lasandu-mi cale libera.

"Acum sa-mi spună și mie cineva unde este cabinetul!" Am spus le un ton aspru începând sa merg printre mulțimea de elevi.

"Etajul doi lângă sala 24!" Se auzi o voce.

"Mulțumesc! " am spus spus ai am dispărut pe scări. Cand am ajuns in fata cabinetului numai mai ciocanit la usa ci am intrat direct. Doctorița se întoarse și când mă văzu cu mana plina de sânge mă ruga din priviri sa o așez pe pat.

"Puteți sa ieșiți , va rog?" Întreba ea scotocind printr-un dulăpior.

"Și dacă eu vreau sa stau aici? Nu e ca și cum ați dezbacao! " am spus și doctorița se întoarse și mă privi serioasa. "Nu-i așa? " am întrebat eu speriat și ea a zâmbit.

" Ce netot! Dumneata chiar te-ai speriat!" Spuse ea și începu sa râdă.

"Esti prima femeie care nu se holbează la mine!" Am spus când ea a încăput sa o bandajeze pe Lexi la cap.

" Asta pentru ca ești destul de irezistibil!" A spus ea.

" Irezistibil zici?" Am intrebat-o eu ridicand din sprâncene.

" Foarte! Gata am terminat! Trebuie sa se odihnească și te rog trimite-o pe cea care i-a făcut asta la doamna directoare! O sa ajung și eu acolo imediat."a spus ea intorcandu-se la mine.

"Cand se va trezi? " am întrebat fiind curios de răspunsul ei.

"Peste o ora ,doua! Astăzi este scutită de la ore. Și așa mai sunt trei săptămâni pana se termina scoala așa ca nu o sa aibă mult de pierdut!" A spus și s-a asezat pe scaun.

Am aprobat și m-am indreptat spre Lexi. Am ridicat-o de pe pat și m-am indreptat spre usa.

"Ai grija de ea! A fost un copil minunat în toți acești ani și chiar a suferit extrem de mult din cauza lui Johnson. Mă bucur ca l-ai pus la punct. Ai grija de ea pentru ca merita sa fie fericita!" A spus ea făcându-ma confuz.

" Și cum as putea eu sa o fac fericit?" Am întrebat - o și ea a chicotit.

" O sa iti dai seama. Eu deja știu după privirea ta!" A spus ea după care închise usa în spatele meu.

Am mers prin liceu , întorcând capul a mii de fete. Trebuia sa o pun la punct și pe pițipoaca aia care a avut curajul sa dea în Lexi a mea. Tocmai am spus "a mea"? În fine. Acum ea are nevoie se odihna și după cum am spus și doctorița nu o sa piardă prea multe ore. Am urcat-o în masina și i-am spus lui Andrew sa mă duca acasă

"Mama!" Mormăi ea. "Îmi este dor de tine!" A spus și mie îmi venea sa o i-au în brațe dar m-am abținut.

Mă simt vinovat ca ea trece prin astfel de clipe doar pentru ca eu i-am omorât mama și după i-a murit și tatăl , rămânând a nimănui. Mă simt vinovat...și așa cum a spus și doctorița am sa încerc sa o fac fericita chiar dacă pana acum acum dus o viață fericita. O sa încerc atât timp cât ea nu afla ca sunt "dementul" care a dat peste mama sa ucigand-o.

The secret (Vol. I)Where stories live. Discover now